Academia Română are o nouă conducere. Inginerul Ionel Valentin Vlad este noul preşedinte

Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, a fost ales preşedinte al Academiei Române, marţi, în Adunarea Generală a forului cultural şi ştiinţific la care au participat membrii titulari, corespondenţi şi cei de onoare din ţară. Reprezentanţii Asociaţiei cercetătorilor români din străinătate Ad Astra nu sunt de acord cu alegerea de marţi.

UPDATE: Academicianul Ionel Valentin Vlad, care a fost ales, marţi, preşedinte al Academiei Române, a declarat că cel mai înalt for cultural şi ştiinţific al României trebuie să rămână un foarte bun sfătuitor şi să aducă speranţă oamenilor, potrivit Mediafax.

Acesta a declarat pentru jurnalişti că a fost o competiţie dificilă, pentru că cei care au candidat pentru această poziţie "au fost toţi personalităţi în diverse domenii".

În ceea ce priveşte noua "sarcină" pe care o are de îndeplinit în calitate de preşedinte al Academiei Române, Ionel Valentin Vlad a precizat că este una "foarte dificilă".

"Este o sarcină foarte dificilă. De altfel, am spus încă din planul de management. Situaţia internaţională şi programele internaţionale. Este vorba de programul «Orizont 2020» al Uniunii Europene, care, deşi mobilizează fonduri foarte mari, la început, în aceşti vreo trei sau patru ani, nu va da fonduri decât la nivelul anilor precedenţi. Pe de altă parte, în ţară nu va fi nici aici o stare mai bună. Adică fondurile care vor fi disponibile nu vor fi mai mari sau cu mult mai mari decât în anii precedenţi. În această situaţie este absolut clar că salariile, de exemplu ale tinerilor, vor rămâne relativ mici, dacă nu vom reuşi să mobilizăm alte fonduri. De exemplu, fonduri din proiecte europene, fondurile europene nerambursabile - va fi singura posibilitate de a obţine fonduri pentru a realiza noi instalaţii, pentru a avea salarii mai mari pentru oamenii tineri, pentru a face angajări de tineri în institutele Academiei. Pe de altă parte, Academia este o instituţie foarte complexă. Aţi văzut discuţiile care au loc în societatea românească, sunt tot felul de discuţii, nu este deloc uşor ca să conduci o astfel de instituţie. Dar, un lucru pe care l-am trecut în planul meu de management şi anume proiecte orizontale, interdisciplinare, care să aibă o permanenţă în cercetarea din Academia Română şi care să privească teme de interes naţional major şi care împreună să formeze ramurele unui arbore frumos care să se cheme proiect de ţară. Acesta va fi un lucru care se va face. Este promisiunea mea", a mai spus noul preşedinte al Academiei Române.

De altfel, Ionel Valentin Vlad a precizat că Academia Română este preocupată de ceea ce se întâmplă în societatea românească şi ar trebui să rămână un bun sfătuitor şi să aducă speranţă oamenilor.

"Noi suntem preocupaţi de ceea ce se întâmplă în societatea românească. Suntem preocupaţi de faptul că există atâtea controverse. Nu se poate stabili o solidaritate. Este prea multă divergenţă politică. (...) Academia trebuie să rămână un foarte bun sfătuitor, poate să realizeze această solidaritate în viaţa românească şi să aducă această speranţă oamenilor. În fond, crearea Academiei Române s-a făcut înainte de Unirea românilor, dar a lucrat extrem de mult pentru această unire, pentru Marea Unire. Întâi pentru Mica Unire şi după aceea pentru Marea Unire", a mai spus Ionel Valentin Vlad.

Implicaţiile politice, „fleacuri”

Întrebat despre zvonurile potrivit cărora influenţa Partidului Social Democrat (PSD) ar fi contat pentru alegerea sa ca preşedinte a Academiei Române, Ionel Valentin Vlad a menţionat că nu trebuie luate în considerare "astfel de fleacuri".

"S-a făcut o conexiune foarte ciudată între mine şi o zonă politică. Academia n-are voie. Aceasta este o mare greşeală. Academia nu face politică. Indiferent cine guvernează. Ea este un bun sfătuitor, asta trebuie să se înţeleagă", a spus noul preşedinte al Academiei Române.

"Eu sunt absolvent al Politehnicii din Bucureşti. Am fost student bun, de la început am lucrat la Institutul de Fizică Atomică şi am făcut primii laseri cu corp solid din ţară în laboratorul profesorului Agârbiceanu, într-o instituţie de mare ţinută ştiinţifică. Vă spun, chiar în acele vremuri grele, era o mare instituţie (...)", a spus Ionel Valentin Vlad, precizând că merge şi în prezent la Politehnică pentru a le vorbi studenţilor.

"Or, preşedinta Senatului Politehnicii este doamna Ecaterina Andronescu, care, de altfel, are o atitudine foarte respectuoasă faţă de Academia Română. Ne invită, dar nu m-a invitat numai pe mine, a invitat biroul de prezidiu. Am fost toţi acolo. Cum s-a făcut această conexiune între mine, candidat la această funcţie, şi o anumită opţiune politică este o chestiune fortuită. Nu ştiu de ce s-a făcut. Probabil era o chestiune care era contra alegerii mele, dar eu o privesc practic cu nepăsare. Nu trebuie să luăm în consideraţie astfel de fleacuri", a adăugat Vlad.

De asemenea, întrebat dacă este important ca între mediul politic şi Academia Română să existe o colaborare, Ionel Valentin Vlad a declarat: "Oricine ar fi, ar guverna, Academia va rămâne un bun sfătuitor. Un sfătuitor care va încerca ca să dea acestui conducător, ca şi poporului român, o speranţă, o soluţie care rezultă din cercetările care se fac în Academia Română, nu o poziţie personală a preşedintelui. În problemele care erau legate de Roşia Montană, am constituit un colectiv de cercetători care au lucrat zi şi noapte, timp de zece zile, ca să alcătuiască un document care, după aceea, a fost prezentat oficialităţilor noastre. A fost prezentat în Parlament. Aceasta este atitudinea noastră şi ea va rămâne în acest mod, va funcţiona în acest mod".

"La mine se împletesc două lucruri: rigoarea din cercetarea fundamentală care există în institutele de cercetare ale Academiei Române şi rigoarea de inginer care nu acceptă ca să facă o construcţie care după aceea să se dărâme. Este responsabil de acest lucru. Deci, aceste două lucuri vor fi în acest mandat", a adăugat noul preşedinte al Academiei Române.

Ionel Valentin Vlad a fost ales preşedinte al Academiei Române în al doilea tur de scrutin, la care au participat 126 de membri ai forului. Acesta a fost ales cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul lui, matematicianul Viorel Barbu, a avut 60 de voturi, iar un vot a fost anulat.

La primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui Academiei Române au participat 140 de membri, notează Mediafax. La alegerile pentru funcţia de preşedinte al Academiei Române a mai candidat medicul Victor Voicu. Votul a avut loc cu uşile închise.

Alegerea lui Ionel Valentin Vlad nu este însă considerată oportună de Asociaţia Ad Astra, ce reuneşte cercetători români din întreaga lume, care şi-a anunţat de altfel public susţinerea pentru un alt candidat, matematicianul Viorel Barbu, cel care a ieşit pe locul doi. 

„Deoarece în Academia Română trebuie să primeze excelenţa ştiinţifică, Asociaţia Ad Astra, reunind cercetători români din întreaga lume, susţine fără rezerve candidatura la funcţia de Preşedinte a D-lui Academician Viorel Barbu”, se arată în comunicatul asociaţiei, care a cerut în octombrie alegeri transparente la conducerea Academiei Române, într-o scrisoare postată pe blogul de pe adevarul.ro.

Susţinere pentru alt candidat din partea cercetătorilor români din străinătate 

Liviu Giosan, cercetător în oceanografie la prestigioasa Woods Hole Oceanographic Institution şi co-fondator al Asociaţiei Ad Astra a declarat pentru adevarul.ro că „oricine este ales preşedinte al Academiei va avea de luptat din greu pentru a o readuce la gloria ei de dinainte de comunism”.

„Academia încă nu şi-a reconsiderat criteriile pentru admiterea de membri şi continuă să fie compusă în marea ei majoritate din oameni cu performanţe mediocre pe plan internaţional. Academia încă nu şi-a reformat multele ei institute. Academia nu şi-a verificat membrii dacă au făcut sau nu poliţie politică sub comunişti. Academia nici măcar nu a luat poziţie cand primul ministru României a fost dovedit ca plagiator! Toate aceastea au fost cerute de societatea civilă în nenumărate rânduri şi nu pot fi uitate doar pentru că Academia şi-a făcut datoria opunându-se proiectului de la Roşia Montană. Un singur candidat din cei anunţaţi, domnul Barbu, este o personalitate a ştiinţei pe plan mondial”, este de părere Giosan.

Ionel Valentin Vlad îl înlocuieşte la şefia înaltului for cultural şi ştiinţific pe academicianul Ionel Haiduc, care a preluat preşedinţia instituţiei în anul 2006 şi a fost reales preşedinte al Academiei Române, pentru un nou mandat, în 2010.

Cine este noul preşedinte al Academiei Române 

Academicianul Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 şi este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este şi vicepreşedinte al Academiei Române.

El este cercetător ştiinţific I la Institul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, dar şi profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti.

A absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, în 1966. A susţinut cursuri şi conferinţe la Universitatea Bucureşti - Facultatea de Fizică/ Şcoala Doctorală de Fizică), Stanford University (USA), Imperial College (Londra), Max-Planck Inst. f. Quantenoptik (Garching), University of Oxford, E.T.H.(Zürich), Univ. Erlangen, Phys.-Tech.Institute A.F.Ioffe (St. Petersburg), ICTP (Trieste), Forschungszentrum Karlsruhe, Universita "La Sapienza" din Roma, US Air Force Res. Lab Hanscom (Boston, USA), DAAD Summer School "Trends in Contemporary Optics", (Sinaia, 2005), Ecole Normale Superieure (Cachan, Franţa) etc. În anul 2008 a fost decorat cu Ordinul Naţional "Serviciu credincios" în grad de Cavaler.

Vicepreşedinţii, aleşi într-o altă adunare generală 

Pe de altă parte, vicepreşedinţii Academiei Române urmează să fie aleşi într-o altă Adunarea Generală a forului, care va avea loc cel mai probabil pe 24 aprilie. În momentul de faţă, pe lângă Ionel Valentin Vlad, vicepreşedinţii Academiei Române sunt Dan Berindei, Cristian Hera şi Marius Sala. Totodată, Ion Păun Otiman este secretar general al forului.

Potrivit Statutului Academiei Române, preşedintele Academiei, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată. Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.