Acrobaţiile confuziei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Influenţa englezei, un inexplicabil apetit pentru inventarea unor părţi de vorbire derivate haotic din altele, precum şi ignoranţa cultivată consecvent produc termeni care frizează kitschul lingvistic.

Într-un articol anterior consemnam câteva calcuri asimilate în diverse epoci. În cele ce urmează voi face un inventar al unor părţi de vorbire calchiate după engleză sau doar desfigurate la întâmplare, fără a urma vreo regulă detectabilă.

Categoria verbelor incorect derivate din substantive, inaugurată, probabil, în anii ’90, de celebrul a felia s-a extins semnificativ în ultimii ani– a lista, a bugeta, a prioritiza, a (se) focusa, a empatiza, recentul a carantina, a expertiza, a suspiciona, a capitaliza. Calc din engleză, ultimul este folosit eronat, cu o accepţiune diferită de sensurile menţionate în DEX – a acumula capital in vederea obţinerii unui profit ulterior, respectiv a aduna bani, a strânge avere. Astfel, el apare în exemple precum: „Obiectivul este […] să capitalizăm politic ceea ce ne-am asumat guvernamental”; „[…] fără DNA sau Adunarea Generală a FRF care să capitalizeze aceste victorii, tot Craiova va rămâne cu tributul [...] plătit”; „Ei [jurnaliştii] au capitalizat cel mai bine subiectul.” Verbele corecte în aceste situaţii sunt a valorifica, respectiv sinonimul a fructifica.

O pagină de internet ne oferă „10 sfaturi pentru a prioritiza mai uşor”. Într-un context profesional fişa postului menţionează „capacitatea de a empatiza şi de a prioritiza nevoile clienţilor”. Un aer doctoral însoţeşte, adesea, pronunţarea verbului factice a prioritiza, reflectând, probabil, dorinţa de a sublinia simţul răspunderii, pe fundalul anestezierii simţului gramatical. Cu privire la anomalia a (se) focusa – „Pe ce e bine să ne focusăm în 2021 în materie de marketing digital?” – trebuie menţionat că nici substantivul de la care porneşte nu este consemnat în DEX. Focus este însă menţionat de Dicţionarul de cuvinte recente (2013).

Prin arterele românei contemporane străbat şi malformaţii rezultate din extragerea forţată a substantivelor din adjective – transparentizare, eficientizare, virtualizare, adresabilitate, precum şi faimosul pozitivare. Direcţia de sănătate publică a unui judeţ informează: „Populaţia are o mare adresabilitate pentru vaccinare”, iar o publicaţie anunţă că un spital „a înregistrat în aceste zile o adresabilitate în limite normale.”

Cu acelaşi succes se desfăşoară şi demersul invers – formarea artificială a adjectivelor din substantive, un recent exemplu fiind investiţional, după cum o arată exemplele „proces investiţional”, „plan investiţional”, „management investiţional”, „acoperire investiţională”. Alt adjectiv mutilat care se bucură de glorie este aberantul intersecţional – „perspectivă intersecţională”, „bariere intersecţionale”, „texte intersecţionale care prezintă violenţa domestică”. De remarcat şi apariţia adjectivului remedial. Revenirea elevilor la şcoală presupune, mai nou, introducerea cursurilor, a orelor, a acţiunilor şi a activităţilor remediale. Unii pedagogi pronunţă cu voluptate acest calc recent intrat în limbă, ca şi cum substantivul recuperare, din exemplul „recuperarea orelor pierdute”, nu s-ar mai dovedi demn de lexicul românesc. 

Se înregistrează şi extragerea nenaturală a verbelor din adjective, dintre care recurentul a eficientiza, acceptat de cea mai recentă ediţie a DEX. În epoca entuziasmului de plastic, totul se eficientizează – activitatea unei companii, sistemul de sănătate, costurile energiei electrice, precum şi operaţiunile şi procesele de orice tip...

La rândul său, verbul a transparentiza defilează cu încredere, străbătut de un fior liric, după cum o demonstrează următoarele situaţii: „Listarea la bursă este un mecanism fantastic pentru a transparentiza o companie”; „Vrem să transparentizăm întregul aparat public”; „[...] o cercetare sociologică menită a transparentiza procesul electoral.” O publicaţie se întreabă: „De ce au transparentizat angajatorii, brusc, salariile?”

Tendinţa care generează asemenea anomalii determină o abordare empirică a lexicului, iar absenţa grijii pentru derivarea corectă a cuvintelor confirmă că limba română va deveni tot mai debilă şi din ce în ce mai alienantă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite