Adevărata hartă a infectării cu SARS-CoV-2 în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Facebook/Octavian Jurma
FOTO Facebook/Octavian Jurma

Incidenţa cazurilor noi raportate la 1.000 de locuitori de care ţin seama autorităţile pentru redeschiderea şcolilor are două modalităţi de calcul, cu două rezultate diferite. Mare parte din localităţile din România sunt, oficial, în scenariul verde, deoarece cazurile din focare sunt ignorate de autorităţi. Dacă acestea ar lua în calcul şi cazurile respective, România ar fi în scenariul galben.

Cercetătorul Octavian Jurma prezintă cele două hărţi ale aceleiaşi Românii, iar Ministerul Sănătăţii e de părere că modalitatea de calcul a incidenţei nu reflectă realitatea şi ar trebui schimbată. 

Cum se calculează incidenţa

Şcolile se vor redeschide pe data de 8 februarie în majoritatea localităţilor din ţară, în funcţie de incidenţa cumulată a cazurilor la mia de locuitori în ultimele două săptămâni. Incidenţa exprimă evoluţia epidemiologică a noilor infectări din ultimele 14 zile la 1.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că nu oferă o imagine epidemiologică de ultimă oră, ci una orientativă, valabilă pentru intervalul respectiv. Incidenţa e calculată pe baza numărului de teste pe care autorităţile le efectuează. Oficial, România ar avea capacitatea de a prelucra 50.000 de teste pe zi, însă în realitate numărul de teste este mult mai mic: în ultimele 2 săptămâni, numărul testelor a variat între 5.800 (cel mai redus număr) şi 33.500 (cel mai mare). 

Mai mult, capacitatea de testare nu este uniformă la nivel naţional, ea diferă în funcţie de unitatea administrativ-teritorială. Realitatea a dovedit că în centrele universitare pot fi prelucrate mult mai multe teste decât în oraşe sau în comune. 

Pe lângă aceste aspecte, un rol hotărâtor asupra calculului incidenţei îl are o decizie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) care scoate din ecuaţie cazurile active din focare.

Legea nu spune ce înseamnă „focare”

Termenul de „focar” nu are o definiţie clară în legislaţia românească. Legea 55/2020 şi Legea nr. 136 din 18 iulie 2020 nu definesc de înseamnă un „focar”. Din „Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus” aflăm că Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) „raportează la CNSCBT, imediat după depistare, orice focar cu minimum 3 cazuri”. Tot acolo se arată că „focarele de colectivitate” înseamnă cele din „centre rezidenţiale, secţii de psihiatrie cronici, penitenciare”.

Hotărârea nr. 49 din 13.10.2020 a CNSU prevede la articolul 64 următoarele: „La stabilirea incidenţei la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrele rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele şi din spitale”. Cu alte cuvinte, toţi bolnavii COVID-19 din centrele respective – acolo unde sunt trei sau mai mulţi – nu sunt socotiţi în calculul incidenţei.

De aceea, cazurile din focare sunt detaliul care face diferenţa dintre cele două hărţi ale incidenţei în România, publicate de biostatisticianul Octavian Jurma.

„Nu ştim încă în ce scenariu se vor afla judeţele în 8 februarie deoarece la această oră avem 2 modalităţi de a calcula incidenţa la 1,000. Una (og) din care se scot cazurile din focare (incidenţa oficială în versiunea GCS) şi una standard (d) în care cifrele oficiale nu sunt alterate prin variabile ascunse. Acelaşi număr de cazuri produce astfel două hărţi foarte diferite în funcţie de felul în care reprezentăm grafic percepţia noastră despre risc”, scrie cercetătorul.


FOTO Facebook/Octavian Jurma

doua harti o incidenta

Ministerul Sănătăţii a propus modificarea legii

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii dr. Andreea Moldovan a anunţat săptămâna trecută că a elaborat un document, împreună cu specialiştii din INSP şi cu medici, care propune modificarea indicatorilor în funcţie de care este calculată rata de incidenţă.

„Noi am avut o discuţie în Ministerul Sănătăţii pe baza recomandărilor ECDC (n.r. - Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor). Poate la nivelul ţării suntem la un platou, dar văzând tot ce se întâmplă în jur, clar e un nivel de alertă şi pentru noi. (…) Erau excluse anumite comunităţi închise de la raportare, ceea ce nu se practică şi acestea trebuie să fie adăugate la calculul incidenţei”, a spus dr. Andreea Moldovan într-o conferinţă de presă alături de ministrul Vlad Voiculescu.

Biostatisticianul Octavian Jurma e de părere că această modificare nu va avea niciun impact în unele judeţe, cum este Bihor, dar în altele, inclusiv în Bucureşti şi Ilfov, va avea un impact serios. 

„Putem fi destul de siguri că situaţia în alte judeţe este mai proastă din punct de vedere epidemiologic, chiar dacă se află în scenariul verde. Vedem că efortul de a forţa artificial intrarea într-un scenariu verde nu ajută foarte mult în prespectiva deschiderii şcolilor, dimpotrivă. Scenariul roşu este «ideal» pentru deschiderea în siguranţă a ciclului primar şi grădiniţelor, în timp ce restaurantele şi alte spaţii de socializare rămân închise”, arată cercetătorul.

Bilanţ COVID: 2.752 de cazuri noi şi peste 1.000 de pacienţi la ATI

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, ieri, 2.752 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore. De asemenea, au fost înregistrate 97 de decese, iar umărul pacienţilor internaţi la ATI este 1.006. Capitala se află pe primul loc în topul zonelor în care s-au înregistrat cele mai multe infectări: 342 noi cazuri în ultimele 24 de ore (total: 119.353, incidenţă: 1,96/1.000). Pe locul 2 este judeţul Cluj, cu 179 cazuri noi (total: 35.935, incidenţă: 2,38), iar pe locul III este judeţul Timiş, cu 172 cazuri noi (total: 32.892, incidenţă: 3,16). În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.550 de teste RT-PCR şi 8.372 de teste rapide antigenice.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite