Sănătatea este un punct nevralgic în continuare, în condiţiile în care la problemele acute din sistem nu s-au găsit încă soluţii viabile.

Ministrul a vorbit şi despre gripa de sezon, dar şi despre cât de pregătiţi suntem să „înfruntăm” coronavirusul. 

Principalele declaraţii ale Ministrul Sănătăţii.

Ministrul a fost întrebat, în primul rând de ce liberalizarea programelor de sănătate este făcută printr-o OUG? Constituţia stabileşte clar că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă „numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. Nemaivorbind de faptul că iniţiativa cu privire la liberalizare a fost „descoperită” de presă pe agenda Guvernului, neexistând in prealabil nicio dezbatere publică, nu a fost explicate argumentele şi beneficiile presupuse în această modificare.  De OUG şi nu altă modalitate? 

Ministrul Sănătăţii: „Reforma din sănătate e dorită de milioane de români. Ştiţi programultransparent al PNL şi al lui Klaus Iohannis de a pune pacientul pe primul loc. M-aţi întrebat de ce OUG. Această ordonanţă a fost pusă ca ordonanţă simplă. E foarte bine că s-a generat această dezbatere publică. E o dezbatere sănătoaseă care trebuia purtată de ani buni. Probabil dacă se depăşeşte perioada de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe simple, va fi dată ca ordonanţă de urgenţă”

Adevărul: Ce presupune liberalizarea? 

Victor Costache: Sunt mai multe măsuri care urmează să modernizeze legea 95 care evoluează legea sănătăţii. Întorcând-ne la aceste programe de sănătate, în primul rând schimbarea majoră de paradigmă se referă la programele ministerului Sănătăţii. La nivelul programelor ministerului, sunt o serie de programe destinate pacienţilor critici. Până acum se puteau realiza în puţinele centre de stat. 

Care sunt consecinţele asupra spitalelor de stat? Ce câştigă spitalele private?

Spitalele private nu câştigă nimic. Aceste modificări vin în interesul pacientului. Aceştia vor avea posibilitatea de a ajugne mai rapid la un centru de infarct. Sper să reducem mortalitatea. Simplu, avem prea puţine centre raportate la suta de mii de locuitori. Spitalele publice sunt debordate. Într-o infrastructură care suferă nu poate fi decât o gură de oxigen. 

De ce nu o liberalizare totală? Există cei care preferă partea publică, cei care preferă partea privată?

Orice reformă trebuie făcută pas cu pas.România e o ţară din UE şi nu trebuie să facem experimente. Trebuie să adoptăm clar şi rapid modele care funcţionează 

De ce nu vine această modificare şi cu interdicţia pentru medicii coordonatori din programele naţionale de sănătate de a lucra în acelaşi timp şi în sistemul public şi în cel privat?  

Sunt o serie de măsuri restrictive care trebuiesc discutate pe scară largă cu cei implicaţi. Nu putem trece de la 0 la nimic. De asemenea, ceea ce aţi spus dvs sunt modele idn Europa car epot fi adoptate. Sunt ţări ca Austria în care medicii profezeasă liber şi la stat şi la privat. Sunt ţări ca Franţa care fidelizează medicii să lucreze doar într-un centru. 

Ce plăteşte un pacient cu infarc miocardic şi unul cu cancer care apelează la un spital de stat şi nu privat? 

Tratamentul primului pacient e finanţat prin programele ministerului Sănătăţii, iar al doilea prin programele casei Naţionale de Sănătăte. Pacientul miocardic e urgenţă maximă. Interesul e de a scădea numărul de pacienţi şi de a scurta timpul de adresa a timpului către un centru de infarct. Astfel intervenţia va fi finanţată. Al doilea pacient, cel cu cancer - În primul rând, politica noastră e de a schimba felul în care sunt trataţi în România pacienţii cu cancer. Cu noul contract cadru se creştefinanţarea pentru detecţie precoce. Vrem să dăm o şansă mai bună pacienţilor cu cancer.  Diagnosticându-se aceşti pacienţi mai precoce, am introdus un nou tip de program pentru pacienţii cu cancer în care tumora să fie scoasă iar serviciul să fie gratuit.  Programul nu există, va fi finanţat din aprilie. Pacienţii nu vor plăti nimic. Sunt intervenţii vitale care trebuie decontate oriunde.

Să vă dau un exemplu de unde vine finanţarea. Noi plăteam sute de milioane de euro cllinicilor şi spitalelor din străinătate. Anul trecut astfel de plăţi erau în jurul a 120 de milioane de euro. Cu banii ăştia putem finanţa alte programe la nivel naţional. 

Este foarte simplu. Sunt în primul rând un medic, chirurg cardiovascular, m-am întors din Franţa în 2013 pentru a profesa în România. Încă de la început am avut dificultăţi. Se pune o reală piedică medicilor care vor să se întoarcă să profeseze în România şi a durat luni de zile până am obţinut dreptul de liberă practică. Când am preluat mandatul am fost foarte transparent cu primul ministru şi am fost sfătuit să fac o solicitare la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pentru a vedea dacă pot ca ministru să-mi continui activitatea operatorie. Activitatea operatorie este importantă atât pentru pacienţii din regiunea Sibiu, deoarece operez în singurul centru de boli cardiovasculare, cât şi pentru profesia şi menirea mea ca medic pe acest pământ. Este foarte simplu. Contractul a fost redus la minimul legal. Sunt încadrat cu normă de medic specialist şi toate intervenţiile sunt realizate pro-bono. Evident, întrcât este un spital privat, nu se putea face un contract în 0, deoarece nu se pot face contracte în 0 în spitalele private, dar s-a respectat toate prevederile legale şi am primit astfel aprobarea ANI, care este forumulsuprem în România. Sunt ministrul Sănătăţii este normal să pot salva vieţi în weekend decât să mă duc la ski. Îmi pot dedica puţinul timp care-mi rămâne tratării pacienţilor mei care mă caută.

De unde vine cea mai mare opoziţie?

Sunt un om al dialogului şi al soluţiilor constructive. De multe ori opoziţia vine din neştiinţă. Sunt oameni care zeci de ani au funcţionat în acest sistem şi a devenit o adoua natură pentru ei. Le adresez celor care se tem că adoptarea acestui sistem e o normalitate şi nu poate fi prevenită. 

Ce determină un medic să ia un plic cu bani? Sau pacientul oferă bani pentru a avea siguranţa că va fi tratat mai bine? 

E un fenomen care trebuie să dispară. Nu există acest fenomen într-un alt stat european. N-aş putea să vă spun. N-am fost partizanulsau avocatul acestor practici. Politica noastră e clar, trebuie să dispară. În Franţa ar ieşi lumea în stradă pentru asta. 

Ţineţi legătura cu colegii din Franţa? 

Ţin legătura cu medicii din Franţa. Săptămâna viitoare, e o onoare pentru mine, voi fi numit membru cu drepturi depline al Academiei de Medifi Franceze. E o instituţie din Secolul XV. E atât de important pentru mine să profesez în continuare ca medic 

E pregătită România pentru a trata cazurile de coronavirus? 

România e pregătită, supreveghem cu atenţie ce se întâmplă. Avem un comitet care se întâlneşte o dată la două zile. În ultima perioadă ne-am întâlnit şi zilnic. Ţinem legătura cu centrul european al bolilor transmisibile, vorbesc o dată la două zile cu preşedinta şi monitorizăm ce se întâmplă în China. E important de ştiut că nut rebuie să inducem panică. În România nu există niciun caz confirmat. Avem posibilităţi, diagnostice la Matei Balş şi posibilităţi de tratament în unităţile regionale. Sunt 4 cazuri în Franţa, 4 în Germania, particularitatea din Germania sunt din acelaşi oraş, aceeaşi companie. Coronavirusul e o boală care se transmite uşor dar care deocamdată, din fericire, nu e atât de patogenă. Mortalitatea e de 2-4%. 

Nu este aşa. Situaţia pe care o avem de ieri de la Direcţia de Sănătate Publică, avem 60.000 de doze la nivel naţional restante. Vorbesc de dozele care sunt distribuite gratuit de Ministerul Sănătăţii. Ştiţi că ministerul are această campanie de vaccinare gratuită a grupurilor cu risc. Şi de asemeni, ieri, s-a semnat contractul pentru achiziţia a încă 35.000 de doze cu contractul cadru care era deja deschis. Am avut 1,5  milioane de doze la nivel naţional. Suntem aproape în luna februarie şi mai avem, vedeţi, 100.000. Când ne apropiem de epuizarea acestor doze vom achiziţiona dose suplimentare. De asemeni, e foarte important să nu trăim în spectul crizei. Dar să ne pregătim deja pentru la anul. Pot să vă promit că la anul nu va exista criza vaccinului antigripal, deoarece anul acesta vor debuta procedurile de achiziţie din timp. În calendar debutează în luna martie.

Anul acesta vom colabora direct cu reprezentanţii medicilor de familie, nu cum s-a făcut anul trecut. Probabil vom achiziţiona undeva în jurul a două milioane de doze.

Ce se întâmplă cu Institutul Cantacuzino? 

E în subordinea Ministerului Apărării. E o deciziţe înţeleaptă. Acest institut trebuie pornit. Ştiu că se lucrează la un plan de relansare. 
 

Ce se întâmplă cu igiena din spitale? 

Există această opoziţie absurdă în a liberaliza şi moderniza legislaţia pt a favoriza calitatea actului medical. Pe de altă parte ne oripilăm de mizeria din unele spitale. Odată ce creştem calitatea şi punem niste standarde europene, aceste derapaje din unele spitale vor dispărea.