"Afacerea apartamentul" zguduie justiţia română

Un raport al Ministerului Justiţiei a relevat că magistraţi care deţin proprietăţi au beneficiat şi de locuinţe de serviciu Magistraţii români adoptă "modelul" parlamentarilor care,

Un raport al Ministerului Justiţiei a relevat că magistraţi care deţin proprietăţi au beneficiat şi de locuinţe de serviciu

Magistraţii români adoptă "modelul" parlamentarilor care, deşi au imobile proprietate personală în Capitală, beneficiază şi de locuinţe de serviciu! Numai că locuinţele de serviciu ale Ministerului Justiţiei sunt ocupate în mare parte de consilieri juridici din minister asimilaţi gradului de magistrat, cadre medicale, angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, subofiţeri, asistente medicale sau muncitori necalificaţi şi mai puţin de către magistraţi.

Din totalul de 88 de locuinţe de serviciu ale Ministerului Justiţiei, doar 38 sunt ocupate de judecători şi în trei cazuri de procurorii care lucrează în Bucureşti. Judecătoarea Daniela Panioglu a condus o Comisie de verificare a beneficiarilor locuinţelor de serviciu aflate în patrimoniul Ministerului Justiţiei.

Controlul, început în urmă cu doi ani, a relevat în final că cinci magistraţi au şi locuinţă de serviciu, dar şi o proprietate în Bucureşti: Iuliana-Rodica Corcoveanu, judecător la Judecătoria Sectorului 5, avea o proprietate din anul 1994, Elena Florescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, deţinea o garsonieră din anul 1995, împreună cu soţul, de profesie avocat. De asemenea, Romaniţa-Ecaterina Vrânceanu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, avea drept de proprietate asupra unui apartament, Dragoş-Antoniu Bărcănescu, judecător la Curtea Supremă, era coproprietar, din anul 1994, al unui apartament, iar procurorul Doru-Gabriel Zamfirescu, de la Parchetul General, era, la rândul său, coproprietar, din anul 1999, al unui apartament.

Nu pot fi acuzaţi de fals în declaraţii

Potrivit raportului, toţi beneficiarii locuinţelor de serviciu, care au calitatea de proprietari exclusivi ori de coproprietari ai unui imobil, "nu au dat declaraţie pe propria răspundere că nu au altă proprietate în Bucureşti, aşa încât nu mai pot fi traşi la răspundere penală pentru săvârşirea de fals în declaraţii".

Întrebaţi de membrii comisiei dacă au completat aceste declaraţii pe proprie răspundere, cei cinci susţin că le-au depus, dar că au fost probabil rătăcite "la preluarea arhivelor, dispersate la mai multe direcţii din cadrul Ministerului Justiţiei".

Locuinţă de la stat, bani în conturi şi autoturisme de lux

"Cu toate că nu prezintă relevanţă cu privire la aspectele verificate, se impune menţiunea că beneficiarii locuinţelor de serviciu au o situaţie materială deosebită, care se reflectă în sume importante aflate în depozite bancare şi autoturisme de lux", mai menţionează, la sfârşitul raportului, judecătoarea Daniela Panioglu. Controlul a mai relevat şi faptul că mai mulţi posesori ai unei locuinţe de serviciu nu au completat corect declaraţia de avere. Spre exemplu, Lidia Bărbulescu, în prezent preşedintele CSM, nu precizează locul unde e situat imobilul moştenit aflat în proprietatea sa din anul 1976, iar Elisabeta Mocanu (fostă Gavrilescu) nu-şi publicase pe internet declaraţia de avere.

Ministerul a evacuat doar un muncitor calificat

În urma raportului, Ministerul Justiţiei a decis să dea în judecată chiriaşii din locuinţele de serviciu care nu aveau dreptul să stea acolo.

Ministerul a promovat şapte procese de evacuare, dar a pierdut irevocabil cinci, a câştigat doar unul, iar unul se află în curs de soluţionare pe rolul instanţelor.

Surse judiciare ne-au declarat că singura persoană care a fost evacuată ca urmare a unei sentinţe judecătoreşti este Vasilica Dune, care lucrează în minister ca muncitor calificat. Şeful Departamentului Comunicare al Ministerului Justiţiei, George David, a refuzat să ne ofere lista actuală a angajaţilor din Ministerul Justiţiei care stau în locuinţele de serviciu şi a persoanelor împotriva cărora s-au formulat acţiuni de evacuare. El susţine că aceste date nu pot fi comunicate întrucât datele personale sunt exceptate de la accesul liber la informaţii de interes public.

800 de euro pentru chirie în Capitală

La începutul acestui an, şefii Justiţiei din România au votat un ordin prin care decontau unui magistrat detaşat în Bucureşti o chirie de 800 de euro. În lipsa unor locuinţe de serviciu pentru magistraţi, şefii Justiţiei din România au stabilit un plafon maxim pentru decontarea chiriei. Plafonul maxim de decontare în Capitală este stabilit la 800 de euro pe lună. Alte oraşe unde magistraţii pot deconta lunar sume mari pentru chirii: Cluj-Napoca şi Iaşi, unde magistraţii pot deconta pentru chirie 600 de euro, Târgu Mureş şi Satu Mare - 500 de euro. La polul opus, magistraţii din oraşe mai mici (Mediaş, Agnita sau Sălişte) pot deconta doar 80 de euro lunar.

Acest ordin a fost modificat săptămâna trecută pentru şase localităţi, prin creşterea plafonului de decontare: la Bacău, de la 220 la 400 de euro, la Braşov, de la 350 la 500 de euro, sau la Piatra Neamţ, de la 200 la 500 de euro.

Cu toate că nu prezintă relevanţă cu privire la aspectele verificate, se impune menţiunea că beneficiarii locuinţelor de serviciu au o situaţie materială deosebită, care se reflectă în sume importante aflate în depozite bancare şi autoturisme de lux
Cristina Panioglu,
şef Comisie de verificare
a beneficiarilor locuinţelor de serviciu