Societate

articolul anterior articolul urmator

Alba-neagra cu centrele de permanenţă. De ce sunt necesare în zonele izolate din ţară şi cum scad presiunea de pe sistemul de urgenţă

0
13 Jul 2018 14:31:24
Autor: Claudia Spridon
Aparatura din centrele de permanenţă FOTO Gindrovel Dumitra
Aparatura din centrele de permanenţă FOTO Gindrovel Dumitra

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind centrele de permanenţă, în care medicii de familie acordă servicii medicale pacienţilor din mediul rural, prin care a decis acordarea unei finanţări suplimentare. Totodată, actul normativ prevede şi posibilitatea înfiinţării şi desfiinţării acestor centre, în funcţie de un set de criterii şi după o evaluare a Ministerului Sănătăţii.

Totul a pornit după ce ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat recent că intenţionează să închidă o parte din centrele de permanenţă, motivând că acestea sunt ineficiente şi că adresabilitatea la camerele de primiri urgenţe a crescut cu peste 30% în ultimul an. Ulterior, oficialul s-a răzgândit, declarând că le va asigura finanţare. 
 
Declaraţiile contradictorii i-au făcut pe reprezentanţii medicilor de familie să declare că închiderea centrelor de permanenţă nu ar face altceva decât să reducă din şansele la viaţă ale asiguraţilor români. Funcţionale în marea lor majoritate după 2011, când fostul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, a luat decizia de a desfiinţa o parte din spitale pe motiv că sunt neperformante, centrele de permanenţă, 352 la nivel naţional, reuşesc să degreveze sistemul de urgenţă de o parte din cazurile care ajung la camera de gardă prin 112. 
 
„Centrele de permanenţă asigură continuitatea asistenţei medicale, nu medicină de urgenţă. Au un rol pentru consultaţii uzuale sau urgenţe minore pentru pacienţii din zona respectivă. Practic, ar fi lovită tot populaţia care nu are acces decât la medicul de familie, centrele fiind esenţiale pentru pacienţii din zonele izolate”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), adăugând că unităţile de primiri urgenţe au foarte multe solicitări pentru că pacienţii se pot prezenta direct, fără a aştepta plafon de analize. 
 
„Nu are nevoie de programare, nu are nevoie de plafon pentru ecografie. Pacientul e rezolvat rapid, chiar dacă e asigurat, chiar dacă nu e asigurat, i se pot face toate investigaţiile şi este totul gratis. Acesta e motivul real pentru care prezentările la urgenţă au crescut”, completează specialista. 
 
Reevaluarea, fără criterii clare 
 
Centrele de permanenţă urmează, totuşi, să fie evaluate de autorităţile din sănătate şi vor fi nevoite să întrunească anumite criterii, încă nestabilite de Ministerul Sănătăţii. „Este necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate. După ce că s-au desfiinţat spitale în 2011 şi unele din ele au fost înlocuite cu centre de permanenţă unde medicul de familie asigura o gardă de 24 de ore, să le defiinţezi este o tragedie. Nu putem discuta despre închidere, unele dintre ele sunt absolut necesare. Aceste centre salvează vieţi, despre asta vorbim aici”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Gindrovel Dumitra, vicepreşedinte SNMF. 
 
Potrivit acestuia, dacă urgenţele de cod galben şi cod roşu nu pot fi rezolvate în centrele de permanenţă, situaţia stă complet diferit în cazul urgenţelor cod verde. 
 
„Noi, în cadrul acestor centre asigurăm intervenţii pentru boli acute dar şi pentru urgenţele care pot fi rezolvate în cabinet şi care pot fi încadrate în cod verde. Mai mult decât atât, acele urgenţe care vin din zona cod galben, cod roşu, adică cele care pun viaţa în pericol, sunt stabilizate de medici dacă ajung la centrul de permanenţă. Aceştia reuşesc să temporizeze transferul către unitatea de primiri-urgenţe, dar rezolvarea lor este apanajul medicinei de urgenţă”, a completat Dumitra. 
 
Centrele funcţionează în cabinetele medicilor de familie
 
În prezent, 80% din cele 352 de centre de permanenţă funcţionează în cabinetele medicilor de familie, care încheie un contract separat cu casele de sănătate pentru gărzile făcute în centru. Inclusiv aparatura cu care este dotată aceste centre aparţine medicilor de familie. Doar 20% din cele existente la nivel naţional funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de către consiliile locale. 
 
„Aceste centre trebuie să funcţioneze pentru că nu avem variante. Poate că ar trebui făcută o evaluare a calităţii serviciilor din aceste centre, dar problema e că presiunea pe sistemul de urgenţe nu scăzut pentru că bolnavul, disperat că aşteaptă luni de zile pentru o investigaţie, apelează la 112. Sistemul este în colaps, nu este o gestionare corectă a fondurilor, ori sunt furate, ori sunt cheltuite fără o minimă economie pe care ar fi adus-o strategiile medicale care la noi lipsesc cu desăvârşire”, a conchis Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR). 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările