Amenzi uriaşe pentru patronii care folosesc munca la negru

Patronii care folosesc munca la negru riscă amenzi uriaşe şi se pot alege, în plus, şi cu activitatea suspendată, potrivit unor noi prevederi ale Codului Muncii, care au intrat ieri în vigoare. Munca nedeclarată prezintă mai multe riscuri pentru salariaţi, care nu au parte de toate drepturile conferite de legislaţia muncii.

România este printre primele ţări din Europa când vine vorba de muncitori fără forme legale. De aceea, în Codul Muncii au fost introduse sancţiuni dure pentru patronii care folosesc muncitori fără forme legale, acestea mergând până la suspendarea activităţii firmei. Noile modificări legislative, prevăzute într-o Ordonanţă de Urgenţă, au intrat luni în vigoare.

Actul normativ defineşte munca nedeclarată drept ”primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;  primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial”.

Obligaţii noi pentru patroni

Concret, apar noi obligaţii pentru angajatori. Aceştia vor fi obligaţi să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariaţii care prestează activitate în acel loc. 

Totodată, angajatorul ”are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de  muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru”.

Ordonanţa de urgenţă prevede şi abrogarea art. 264, care spune că primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă reprezintă „infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
În schimb, ”Primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Amenzi usturătoare

Amenzile pentru angajarea fără forme legale se dublează, ajungând la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.

Aceeaşi amendă se va aplica şi în alte situaţii: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii sau primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.
Amenzi de 10.000 de lei sunt prevăzute pentru ”primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial”.

Patronii pot scăpa doar cu jumătate din amendă dacă achită în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal.

Ce spun specialiştii

Analiştii susţin că măsurile sunt bine-venite, contribuind atât la protejarea angajaţilor, cât şi a mediului concurenţial.

”Orice se face în direcţia aceasta e bine. Din punctul de vedere al angajatului este bine, pentru că este protejat. Munca la negru trebuie stopată şi pentru că distorsionează mediul competitiv. A devenit un element de diferenţiere competitivă fentatul statul şi asta nu e în regulă. Ori plătesc taxe toate companiile, ori nu plăteşte niciuna. Firmele care folosesc munca la negru au nişte câştiguri competitive. Acestea ajung să câştige contracte în dauna acelora care plătesc taxe, pentru că licitează la preţuri mai mici”, a explicat, pentru ”Adevărul”, analistul în resurse umane Adrian Stanciu.

Potrivit aceastuia, munca la negru este încurajată şi de către unele dintre cele mai mari companii, care contractează servicii prestate de angajaţi fără forme legale.

”Fenomenul este încurajat şi de cei care cumpără anumite servicii pentru care se foloseşte munca la negru. Sunt nume mari de companii care au programe CSR (Responsabilitatea socială corporatistă)  şi angajează, cu bună ştiinţă, furnizori care folosesc munca la negru”, a mai spus analistul.

Românii, ”campioni” la munca la negru

Potrivit celor mai recente statistici, peste 1,5 milioane de români lucrează fără să aibă siguranţa unui contract legal.

În plus, evaziunea fiscală generată de folosirea angajaţilor fără forme legale prejudiciază statul român cu 4 miliarde de euro anual, potrivit Consiliului Fiscal.
Munca la negru se întâlneşte în mod frecvent în construcţii, prestări de servicii, comerţul organizat şi neorganizat, stradal, în pieţe, târguri dar şi în sectoare greu accesibile, cum sunt agricultura şi exploatările forestiere. Există, de asemenea, munca la negru şi în activităţile industriale şi de tip industrial.