Analiza sociologică a alegerilor din 26 mai. „Dacă prezenţa ar fi fost normală, numărul de voturi al PSD ar fi asigurat un scor liniştitor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tineri votând FOTO Adevărul
Tineri votând FOTO Adevărul

Sociologul Barbu Mateescu a publicat pe blogul personal o analiză a votului la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Observaţiile sociologului Barbu Mateescu privesc distribuţia opţiunilor electorale în funcţie de regiunile istorice ale României, precum şi diferenţele de rezultate comparativ cu precedentele runde electorale. În acelaşi timp, face un profil de alegător pentru principalii competitori politici implicaţi în alegerile europarlamentare din 2019.

„PNL ia peste 40% în doar 5 din cele 103 de municipii ale României: Alba-Iulia, Blaj, Mediaş, Sebeş şi Sibiu. În paradigma societate deschisă versus societate închisă, care este axa ideologică a deceniului, votanţii PNL nu sunt nici fani hotărâţi ai schimbării, modernizării, sincronizării (ar fi devenit votanţi USR-PLUS) şi nici susţinători sau beneficiari ai sistemului de patronaj feudal cu nuanţe naţionalist-anti-europene (pentru că atunci ar fi votat PSD)“, arată sociologul în analiza publicată.

Mateescu remarcă mobilizarea membrilor PSD pentru a scoate electoratul la vot: „Cele 2 milioane de voturi obţinute de PSD reprezintă o performanţă autentică, fiind vorba de repetarea numărului de voturi obţinut la europarlamentarele din 2014 în contextul în care Pro România, UNPR şi PRU le-au ciugulit voturi. Dacă prezenţa la europarlamentare ar fi fost normală, numărul de voturi al PSD ar fi asigurat un scor liniştitor. Idem la ALDE. Concret, chiar şi la o prezenţă cu 2% mai mare decât la europarlamentarele precedente, scorul PSD ar fi fost 33,5% iar al ALDE 6,2%!“.

În privinţa USR-PLUS, Mateescu remarcă faptul că alianţa a reuşit să câştige adepţi dincolo de corporatiştii din Bucureşti sau din Cluj: „A ocupat locul 1 în fiecare din primele 9 oraşe ca populaţie din această ţară, precum şi în anumite localităţi din Moldova (Bârlad, Bacău, Vaslui, Piatra Neamţ), din Transilvania (Baia Mare, Zalău) şi mai ales municipii reşedinţă de judeţ din Muntenia (Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Târgovişte)“.

Analiza mai are în vedere diferenţa uriaşă a scorului electoral obţinut de PSD, comparativ cu alegerile parlamentare din 2016: „La parlamentare puterea (suma PSD+ALDE) a câştigat 36 de judeţe şi Bucureşti, adică acolo a depăşit suma PNL+USR. Acum a câştigat 7: Giurgiu, Buzău şi Oltenia (dar nu Vâlcea). Niciunul din aceste judeţe nu este în Moldova. La nivel naţional, scena s-a rotit. Coaliţia obţinuse 52%, acum s-a înjumătăţit. Opoziţia obţinuse 29%, acum 49%“.

În ultima parte a articolului, se aduce în discuţie rezultatul scrutinului în provinciile istorice considerate apriori favorabile PSD: „Situaţia PNL în Moldova şi Muntenia e cvasi-identică (între 20% şi 25% din voturi). Cea a USR în Moldova (24%) e mai degrabă similară cu cea a USR în Transilvania (26,7%), decât cu cea a USR în Muntenia (17%). Situaţia PSD în Moldova (26%) seamănă cu cea a PSD în Transilvania (19,7%, diferenţă 7,3%) mai degrabă decât cu dominaţia PSD în Muntenia (38%, diferenţă 12%). Moldova e în schimbare. Mare grijă la formulări precum «Vechiul Regat» sau «Moldova şi Muntenia», nu numai în politică ci şi în alte domenii ele pot fi perimate“.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite