Anchetă Salvaţi Copiii: Copiii din comunităţile urbane defavorizate, cei mai afectaţi de pandemie

Foto: Salvaţi Copiii România

74% dintre elevii din programele socio-educaţionale ale Organizaţiei Salvaţi Copiii, care au nevoie de sprijin pentru a depăşi decalajele acumulate în anii şcolari din pandemie, provin din comunităţi urbane defavorizate. Pentru 90% dintre copii, părinţii lor nu sunt în măsură să le ofere ajutor în procesul de învăţare şi parcurgere a lecţiilor, arată evaluarea făcută de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

Salvaţi Copiii a organizat programe de sprijin pedagogic pentru peste 2.500 de copii grupaţi în 39 de grupe de grădiniţă estivală şi 71 de grupe de educaţie remedială (74% provin din familii vulnerabile care locuiesc în mediul urban şi 26% provin din comunităţi rurale. Totodată, 76% dintre elevii participanţi la program au fost din ciclul primar, iar 24% în ciclul gimnazial de învăţământ.

Potrivit cadrelor didactice implicate în acest program lacunele educaţionale şi nevoile de recuperare ale copiilor au fost evaluate ca fiind extrem de mari, mai ales în cazul elevilor din ciclul primar, majoritatea profesorilor estimând că educaţia online a condus la stagnare în achiziţii sau chiar la regres. 

Astfel, potrivit evaluărilor iniţiale realizate de specialiştii Salvaţi Copiii la debutul programului estival de sprijin educaţional, pentru 7 din 10 copii, autonomia în procesul de învăţare era limitată sau lipsea cu desăvârşire. Rezultatele evaluărilor iniţiale au indicat că copii nu atingeau un nivel corespunzător clasei absolvite la:

• matematică, 78% 
• limbi străine 77%,
• limba română şi ştiinţe 58%.

„Fiind copii de clasa pregătitoare şi clasa I, efectul pandemiei a fost unul uriaş. Citit-scrisul, numeraţia şi operaţiile simple se realizează cu mare dificultate şi cu rezultate bune în activităţile la clasă. Pentru învăţător este un efort colosal să formeze aceste competenţe în condiţii de online”, au afirmat învăţătorii, conform sursei citate. 

Alte probleme semnalate sunt rezultatele şcolare slabe, situaţiile de corigenţă şi situaţia mediilor neîncheiate la finalul semestrului II. 

Principalele cauze

Conform Organizaţiei, lipsa posibilităţii părinţilor de a le oferi sprijin şcolar suplimentar copiilor a fost principalul motiv care a determinat necesitatea intervenţiilor remediale în cazul copiilor din programul de vară Salvaţi Copiii (pentru 90% dintre copii), situaţie determinată în principal de

• Nivelul scăzut de educaţie al părinţilor. Astfel, jumătate (49%) dintre mamele copiilor cuprinşi în programul remedial al Salvaţi Copiii au absolvit cel mult învăţământul primar, iar încă un sfert (25%) cel mult gimnaziul, situaţia fiind similară şi în ceea ce priveşte taţii (41% având doar studii primare şi 27% gimnaziale).

• Situaţia financiară a familiilor. Pentru jumătate dintre familii, nivelul lunar al veniturilor pe membru de familie nu depăşeşte 400 de lei şi doar în cazul a 16% dintre familii acest nivel este de peste 600 de lei.

• Accesul deficitar al copiilor la activităţile educaţionale desfăşurate online. Cu toate că au avut la dispoziţie tablete cu conexiune la internet sau alte echipamente electronice puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii sau de autorităţi, problemele de conexiune la internet din unele zone, prezenţa la lecţiile online concomitent a mai multor fraţi, în aceeaşi cameră a locuinţei, au determinat deficienţe în accesul la educaţia online pentru o parte consistentă a copiilor. 

Foto: Salvaţi Copiii România

Impactul programului

Rezultatele evaluărilor realizate la finalul programului educaţional demonstrează „eficacitatea acestui tip de intervenţii”, 48% dintre copiii participanţi au ajuns la o autonomie deplină în învăţare, iar cunoştinţele acumulate au ajuns la un nivel bun şi foarte bun în cazul a peste 71% dintre ei. 

Progresele la disciplinele şcolare:

• la Matematică, procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 77% la intrarea în program la 56% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 23% la 44%.
• la Limba Română procentul copiilor care aveau un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 58% la intrarea în program la 29% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 42% la 71%.
• la Ştiinţe, procentul copiilor care aveau iniţial un nivel insuficient sau satisfăcător al cunoştinţelor a scăzut de la 58% la 31% la finalul programului, iar al celor care aveau un nivel bun şi foarte bun al cunoştinţelor a crescut de la 42% la 69%.

Foto: Salvaţi Copiii România

Redăm mai jos integral concluziile şi recomandările Organizaţia Salvaţi Copiii pentru Ministerul Educaţiei: 

„1. Impactul produs de limitările şcolii online asupra elevilor diferă foarte mult la nivel individual, iar cei mai vulnerabili sunt copii din familiile dezavantajate, în care nivelul de educaţie al părinţilor şi/sau veniturile reduse ale familiei nu au putut compensa aceste limitări ale procesului educaţional. De asemenea, pentru elevii din ciclul primar, educaţia online nu a reprezentat de multe ori o soluţie adecvată, decalajele acumulate fiind semnificative. 

Recomandăm Ministerului Educaţiei să încurajeze şi să faciliteze (în plan metodologic) o evaluare serioasă a nivelului real al cunoştinţelor şi abilităţilor fiecărui elev, la debutul anului şcolar 2021-2022, urmată de implementarea unor măsuri individualizate de recuperare a pierderilor educaţionale acumulate. 

2. Intervenţiile de educaţie remedială reprezintă cea mai eficientă soluţie de a depăşi efectele negative ale perioadei de şcoală online, dar şi dezavantajele cu care se confruntă elevii din familii dezavantajate din punct de vedere socioeconomic. 

Deşi vacanţa de vară ar fi reprezentat o perioadă adecvată, prea puţin valorificată de autorităţi pentru implementarea unor intervenţii susţinute de educaţie remedială, este necesar ca Ministerul Educaţiei să clarifice urgent situaţia programului ”Şcoala după şcoală” pentru noul an şcolar şi să asigure continuarea acestuia, remediind problemele întâmpinate în implementarea programului pe durata celui de al doilea semestru al anului şcolar anterior. 4 

3. Atât în contextul generat de pandemia de Covid-19, cât şi anterior acestei perioade, nevoia unei reforme curriculare a fost frecvent subliniată atât de specialişti, cât şi de partenerii educaţionali şi societatea civilă.

În prezent, ne aflăm într-un moment în care efectele şcolii online, precum şi discontinuitatea procesului de reformă curriculară (a se vedea situaţia elevilor care vor începe clasa a IX-a) necesită un răspuns urgent din partea autorităţilor din domeniul educaţiei”, notează sursa citată.