Anchetele de mântuială plus pedepsele la mişto menţin spitalele mizerabile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Spitale pline de mizerie, cu igrasie, cu şobolani şi şoareci. Aşa arată multe unităţi sanitare din România, la doi ani de la tragedia Colectiv. În ciuda faptului că scandalurile din sistem s-au ţinut lanţ, lipsa unor controale reale şi a unor amenzi usturătoare a făcut ca pacienţii să se stingă în continuare în spitale din cauza infecţiilor contactate după internare.

Iar asta nu pare să afecteze autorităţile. Dovada: în urma controlului de la Spitalul de Pediatrie din Galaţi unde au fost filmaţi viermi în grupul sanitar, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au anunţat că nu se impun sancţiuni deoarece în opinia lor viermii puteau să apară şi de la umezeala excesivă din grupul sanitar unde au fost filmaţi. Astfel şi în acest caz au făcut doar nişte recomandări: „o ventilare corespunzătoare prin modificarea sistemului de poziţionare a cădiţelor pentru duş astfel încât să se permită curăţarea, dezinfecţia şi dezinsecţia, inclusiv sub cădiţe”. 

Scandalizaţi de rezultatele controlului de la spitalul din Galaţi, epidemiologii spun că vinovaţi pentru mizeria din unităţile sanitare sunt şi medicii. 

„Odată ce conducerea spitalului a fost somată şi doctorii nu sunt dispuşi să lucreze în condiţii de igrasie, de mizerie, se stabileşte un termen, timp în care secţia e închisă, pentru a se putea zugrăvi. Dacă spitalul are venituri proprii, se redirecţionează bani pentru asta, dacă nu, se cer bani de la autoritatea locală sau de la Ministerul Sănătăţii. Într-un spital nu are ce căuta nici şobolanul, nici gândacul, nici viermele. Să nu-mi spună nimeni că la o deratizare nu pot fi distruşi şobolanii sau că, dacă depozitarea gunoaielor e corespunzător făcută, mai apar şoarecii sau şobolanii. Există legislaţie, există normative, există protocoale, metodologie. Acestea trebuie respectate. Problema, la noi, e că inclusiv unii medici curanţi preferă să nu raporteze aceste probleme şi să le ignore”, atrag atenţia specialiştii. 

„În primul rând, problema este că nu se fac suficiente controale, iar cele care se fac sunt făcute superficial. În al doilea rând, nu se iau măsurile corecte şi unitare. În alte state, nerespectarea regulilor este dur sancţionată. Normele de igienă contează la acreditare, dar în cinci ani de acreditare e nevoie de evaluări permanente”, spune şi medicul Marius Filip, fost reprezentant al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).  

Anchetele nu au eficienţa necesară 

De fapt, în cazul lipsei curăţeniei, totul pleacă de la infirmieră, merge spre asistentă, apoi spre asistenta şefă de secţie şi ajunge spre directorul de îngrijiri al unităţii sanitare şi, în final, la manager. „E un lanţ. Or, pentru ca un lanţ să fie funcţional trebuie să ai nişte proceduri foarte clare.

Întâi le vorbeşti frumos, după îi penalizezi şi a treia oară îi dai afară. Procentul spitalelor în care este mizerie este foarte mare, dar există şi exemple pozitive”, completează Marius Filip. O problemă, spune şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, e faptul că numărul de toalete şi duşuri din unităţile medicale, în special din cele judeţene şi orăşeneşti, e prea mic. „Nu au dimensionat numărul de toalete şi duşuri la numărul de pacienţi care sunt internaţi în spital. De asemenea, la foarte multe nu se ţine cont de aparţinători, aceştia ajung să folosească aceeaşi toaletă ca şi bolnavul, ceea ce este extrem de grav”, arată reprezentantul pacienţilor. 

Igiena mâinilor, esenţială 

Experţii din Marea Britanie susţin însă că şi cadrele medicale au partea lor de vină pentru infectarea pacienţilor. „Igiena mâinilor personalului din unităţile medicale reprezintă un element esenţial în prevenirea infecţiilor”, consideră preşedintele Societăţii pentru Prevenirea Infecţiilor din Marea Britanie, Neil Wigglesworth. El subliniază că în Marea Britanie a fost implementat cu succes un program privind reducerea infecţiilor în unităţile medicale prin dezinfectarea mâinilor.  

La rândul lui, profesorul Didier Pittet de la Spitalul Universitar din Geneva, care este şi iniţiatorul Programului Global pentru Siguranţa Pacientului, a spus că, prin dezinfectarea mâinilor, se reduce infecţia şi se salvează anual între 5 şi 8 milioane de vieţi în întreaga lume. „Ceea ce trebuie făcut este îmbunătăţirea nivelului controlului infecţiilor la nivelul ţării, acesta trebuie să fie un obiectiv la nivel de ţară pentru a îmbunătăţi siguranţa pacientului. (...) Zero la sută infecţii nu este posibil în ziua de astăzi cu cunoştinţele pe care le avem. Astăzi ne confruntăm cu anumite infecţii care sunt foarte dificil de prevenit sau chiar imposibil. Astăzi avem dovezi că putem preveni 50% dinacestea, în anumite cazuri chiar între 80 - 90%”, a mai arătat specialistul.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite