Societate

articolul anterior articolul urmator

Andrei Pleşu: „Ieşirile în piaţă au efect într-o ţară normală, în care există o democraţie statică şi reactivă. Deocamdată, sunt foarte îngrijorat”

19
26 Jun 2018 17:47:36
Autor: Dana Mischie
Andrei Pleşu                                                                                                                  FOTO: Adevărul
Andrei Pleşu                                                                                                                  FOTO: Adevărul

Luni, la Facultatea de Litere, a avut loc o dezbatere moderată de academicianul Mircea Dumitru, cu tema „Întrebările şi neliniştile Europei”. În vreme ce majoritatea cetăţenilor urmăreau ultimele declaraţii ale celor de la guvernare, în sala de lectură a facultăţii, Andrei Pleşu, unul dintre invitaţi, mărturisea că „dacă reprezentanţii României în forul european se numesc Grapini, Viorica Dăncilă şi alţii, nu-mi fac nicio iluzie".

Sunt 11 de ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, iar în prezent mulţi se întreabă - ca urmare a situaţiei politice actuale - cât timp va mai avea ţara acest statut. În ce raport ne aflăm cu Uniunea Europeană, care sunt neliniştile care planează asupra acesteia? Scriitorul Andrei Pleşu a oferit o imagine asupra felului în care românii se raportează la Uniunea Europeană, făcând trimitere la episoade din perioada în care a fost Ministru al Afacerilor Externe, episoade din care se pot extrage trăsăturile UE

„Problema noastră, din punctul meu de vedere, e că n-am avut şi nu prea avem nelinişti legate de Uniunea Europeană. Avem certitudini, distanţe, orgolii şi, în general, un calm cam suspect”- Andrei Pleşu.

Acesta a reamintit că, atunci când se făceau campaniile de aderare la Uniunea Europeană, toate ţările candidate organizau, pe teritoriul lor, dezbateri. Se puneau întrebările fundamentale precum aceea dacă poporul vra cu adevărat ca ţara să intre în UE? „Nu s-au făcut referendumuri, dar era o dezbatere publică, deschisă, la care existau răspunsuri diferite”. 

„Singura ţară candidată în care nu exista dezbaterea era România”

În România, aderarea era percepută ca un lucru de la sine înţeles, era dorită, era văzută ca fiind ceva de bine. 

România: „No problem”

În perioada în care a fost ministru al Afacerilor Externe, Andrei Pleşu a avut la un moment dat, o întâlnire cu omologul său austriac, în timpul căreia i-a mărturisit că experienţa cu România a fost cu totul neobişnuită. Făceam notă discordantă cu celalte ţări în privinţa atitudinii cu privire la procesul de aderare.

Când reprezentanţilor din alte ţări candidate li se explica ce ar avea de făcut, care ar fi aşteptările, reacţiile erau foarte nuanţate, a explicat scriitorul. Singura ţară, care la orice punctaj, la orice exigenţă care era pusă pe masă, spunea prompt „no problem”, era România. Reprezentanţii U.E.erau entuziasmaţi: „uite o ţară care ştie ce vrea!”. 

„Târziu, adăuga el (ministrul austriac- n.r.), ne-am dat seama că expresia <<no problem>> ascundea în realitate o sinceră intenţie de a nu încerca...Asta era prima mea experienţă legată de spiritul acomodant şi lipsit de nelinişti”-  Pleşu. 

Dubla retorică a Europei

„A apărut ideea că suntem trataţi ca o colonie a Uniunii Europene...Uniunea Europeană nu ne colonizează, noi am vrut să fim înăuntru şi noi avem de câştigat dacă intrăm în sistemul pe care ea l-a creat”, a mai spus scriitorul. 

Dilemele identitare nu sunt însă specifice doar României, a continuat acesta. Şi popoarele mari ale Europei îşi pun întrebări legate de apartenenţă. Există o dublă retorică: pe de o parte, cea a unităţii- „casa noastră comună, suntem toţi o familie”, iar pe de altă parte, „o retorică a diversităţii care se simte uneori ameninţată”. 

Pleşu a exemplificat genul acesta de dileme, povestind un alt episod din perioada în care era ministru, de la o întâlnire a Consiliului Europei la care au participat şi ţările care încă nu erau membre ale uniunii.

La şedinţa condusă de Robin Cook, secretarul britanic pentru afaceri externe de atunci, s-a vorbit în engleză, a povestit Pleşu. Singurii care au vorbit în franceză au fost ministrul francez şi cel al Poloniei care era om de cultură franceză. La pauză, ministrul francez a venit la reprezentanţii României şi i-a întrebat de ce au vorbit în engleză, dat fiind că România e o ţară francofonă. 

Pentru că România era în poziţia de ţară candidată, reprezentanţii statului nu au dorit să supere pe nimeni aşa că, la masa rotundă, Pleşu a decis să vorbească în franceză.

„Eu mi-am spus că, la masa rotundă, ca să echilibrez postura României, să vorbesc franţuzeşte. Şi atunci a venit la mine, după şedinţă, domnul Robin Cook, şi mi-a spus, <<dumneavoastră aţi vorbit englezeşte, de ce acum aţi vorbit în franceză>>?"

Scriitorul şi-a dat astfel seama, „casa noastră comună este destul de fisurată de orgolii, de vanităţi...tensiuni”. Teza lui Andrei Pleşu este că „nu trebuie să ne deranjeze tensiunile, eventualele sciziuni, pentru că astea fac parte din portretul Europei...Europa trăieşte prin aceste tensiuni care îi definesc diversitatea, maleabilitatea, adaptabilitatea şi deschiderea”.

O Europă pestriţă

La un moment dat, un ministru al apărării britanic, a mai povestit Andrei Pleşu, explica faptul că nu avem nevoie de „ a tidy Europe” (o Europă ordonată), fiind de preferat „an untidy Europe” (o Europă dezordonată), una mai pestriţă, după cum a spus scriitorul. Un prieten neamţ îi spunea că nu trebuie uitat faptul că primul care a militat pentru o Europă unită a fost Hitler, dar acesta îşi dorea „o moarte entropică a Europei, o omogenizare în care să nu mai existe nicio Europă. Noi nu vrem asta”. 

Tensiuni fertile. Un exemplu: tensiunea nord-sud

Tensiunile din Europa, crede Andrei Pleşu. sunt fertile, fiind o caracteristică a diversităţii acesteia. Scriitorul a dat exemplu tensiuna nord-sud. 

„Nordul are un complex cultural faţă de cei din sud care au <<savoir vivre>> , în vreme ce ei nu au decât <<savoir faire>>”.

U.E. ca obiect politic greu de identificat

Apoi, există axa est-vest, unde îi regăsim pe români.  „Noi ne laudăm că suntem între şi asta ne dă o anumită mitologie a punţii. Dar între poate să însemne şi să nu fii nici, nici, sau să fii şi, şi, asta e varianta bună.În orice caz, nu e un statut prea clar...Cum spunea un tânăr sârb noi suntem mereu la est de vest şi la vest de est”

„Când suntem luaţi că nu suntem destul de vestici, căpătăm un orgoliu oriental, ortodox, slav. Când suntem priviţi de sus, că suntem răsăriteni, iese la lumină latinitatea noastră”

 O fac însă şi alţii, a punctat scriitorul. Spre exemplu, la un moment dat, într-o mare gazetă din Franţa, un articol atenţiona că imperiul latin trebuie refăcut că alltfel „ne mănâncă anglo-saxonii”. 

Jacques- Delors, unul dintre fondatorii UE, spunea că există posibilitatea ca aceasta să devină un obiect politic greu de identificat, „dar în asta constă vitalitatea unei comunităţi diverse”, crede Pleşu. 

Andrei Pleşu: sunt într-un moment de depresie 

Andrei Pleşu este dezamăgit de felul în care este administrată România în prezent, cu atât mai mult cu cât problema nu ţine de ideologii sau strategii, ci de „interese imediate şi îndemânări cu orientare privată”. 

„Dacă reprezentanţii României în forul european se numesc Grapini, Viorica Dăncilă... nu-mi fac nicio iluzie".

Dilemele şi întrebările cu privire la Uniunea Europeană, cele care au făcut obiectul dezbaterii, nu există decât pentru cei care ies în piaţă, care sunt însă puţini, crede Andrei Pleşu. 

„Ieşirile în piaţă au efect înr-o ţară normală, în care există o democraţie statică si reactivă, şi care când vede că sunt în stradă 10.000- 20.000- 100.000 de oameni, înţelege să reacţioneze. La noi, chestia asta nu s-a produs... Decomadată sunt foarte îngrijotrat”, a încheiat scriitorul. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Sorin Ionascu
26.06.2018, 18:43:16

Articol scris neglijent, cu nenumarate greseli, greu de citit. Probabil nici autoarea nu a mai fost in stare sa-l (re)citeasca.

+2 (4 voturi)
aleator
26.06.2018, 19:33:26

daca stai ca un pinguin si iei indicatii de la niste gainari de galerii (multi informatori pentru politie) atunci o sa dai jos guvernul sau ceva.

0 (2 voturi)
Camelian Propinatiu
26.06.2018, 18:44:33

Dacă nu pleacă, guvernul măcar să suspende căderea leului! Pană acum coalitia de stanga a trăit din politicile economice competente ale guvenului Ciolos.

+2 (4 voturi)
cloudvick
26.06.2018, 18:57:20

UE (marile puteri) ne-au vrut inauntru pentru a ne transforma din producatori in consumatori si in forta de munca ieftina si calificata pentru vest.

+1 (5 voturi)
LochRoag
26.06.2018, 19:34:33

Dragi forumisti, In piata victoriei se afla un alt protest in desfasurare. Un protest al normalitatii pnl. Sunt mai putini decat cei de pe forum. Am infrant ! Va asteptam ! cu drag DiasPORA

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (19)

Modifică Setările