Anxietate, agresivitate şi tentative de suicid, cele mai întâlnite probleme la copii în pandemie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tulburările psiho-emoţionale ale copiilor s-au înmulţit în pandemie
Tulburările psiho-emoţionale ale copiilor s-au înmulţit în pandemie

Tulburările psiho-emoţionale ale copiilor şi adolescenţilor s-au înmulţit în timpul pandemiei, când şcolile s-au închis şi au fost consemnaţi în case. Specialiştii atrag atenţia că, în această perioadă, este nevoie de servicii psihologice de susţinere, cu atât mai mult cu cât nimeni nu ştie cât va mai dura criza sanitară.

Numărul cazurilor de agresivitate din şcoli a crescut după reluarea cursurilor faţă în faţă. Ieri, de exemplu, o adolescentă cu nevoi speciale de la un liceu din Timişoara a fost lovită şi umilită de două colege într-unul dintre laboratoarele şcolii, în timp ce alţi doi adolescenţi se amuzau şi filmau scena. Incidentul vine la doar câteva zile de un caz-limită în care un copil de 12 ani, elev în clasa a VI-a, de la o şcoală din Bucureşti, s-a aruncat pe fereastră, de la etaj, pentru că nu a mai suportat şicanele colegilor. Copilul a căzut de la o înălţime de cinci metri şi a fost transportat la spital pentru îngrijiri. De menţionat că elevul a fost încurajat de colegi să recurgă la acest gest. 

Astfel de cazuri nu vor fi singulare în perioada următoare, atrag atenţia specialiştii. „Peste 90% din diagnosticele puse de psihologii noştri sunt legate de contextul pandemic”, a subliniat Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România. Prin urmare, ce este de făcut? O dezbatere organizată marţi de Salvaţi Copiii România a căutat răspunsuri la consecinţele dramatice ale pandemiei. 

Cinci cazuri de suicid la adolescenţi

Copiii cei mai afectaţi în pandemie au fost cei marginalizaţi, care trăiesc în familii cu dificultăţi economice, inegalităţile sociale exacerbându-se în această perioadă, a mai spus Alexandrescu. Închiderea grădiniţelor, a şcolilor, accesul redus la servicii sociale şi medicale au constituit tot atâtea cauze ale suferinţei sociale a copiilor, a adăugat aceasta. 

Un studiu realizat recent de Salvaţi Copiii România arată că, din 678 de elevi, aproape 40% au fost diagnosticaţi cu anxietate şi anxietate şcolară, în cazul elevilor de vârstă mică, proporţia crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor. „Îngrijorător este că, la adolescenţi, s-au înregistrat şi tentative de suicid. Am avut cinci astfel de cazuri”, a mai spus Gabriela Alexandrescu. 

Studiul a arătat că impactul pandemiei asupra sănătăţii mintale a copiilor este unul moderat spre sever, cele mai frecvente simptome descrise fiind cele din sfera depresiei şi anxietăţii. „În al doilea rând, la nivel familial, reorganizarea rutinei şi respectarea izolării au provocat un stres considerabil şi au creat tensiuni în procesul de comunicare, copiii care au trecut prin experienţe negative înainte de pandemie fiind mai vulnerabili”, a subliniat Alexandrescu. S-a conturat clar nevoia de suport pentru copii, adolescenţi, dar şi pentru părinţii acestora. 

„Nu mai rezistăm”

Prezent la dezbatere, Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a admis că sistemul de educaţie din România nu are profesori pregătiţi să lucreze pe partea socio-emoţională a elevilor, iar pandemia a arătat că aceste competenţe sunt necesare. „Au fost câteva evenimente dramatice, dar primim e-mailuri de la tineri care ne spun că ei nu mai rezistă. Este vorba atât de cei care au stat mult timp închişi în casă, dar şi de cei care s-au reîntors la şcoală şi nu mai suportă colectivul şi preferă să se retragă”, a menţionat oficialul. 

Pe de altă parte, numărul consilierilor şi al psihologilor din şcoli este foarte mic. O soluţie ar fi formarea profesorilor în acest sens, cu ajutorul Colegiului psihologilor şi al organizaţiilor nonguvernamentale cu experienţă în domeniu. Szekely i-a invitat pe profesori să-i încurajeze pe elevi să-şi exprime sentimentele şi temerile şi să discute deschis despre ce-i frământă pe copii. 

„Ţineţi şcolile deschise!”

Conf.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti, a explicat că fenomenul din România referitor la deteriorarea stării psiho-emoţionale a copiilor este unul care s-a manifestat la nivel mondial. Universitarul a menţionat un articol dintr-o revistă de pediatrie din Colorado, SUA, în care autorităţile de sănătate publică au declarat stare de urgenţă din punct de vedere emoţional şi psihiatric, întrucât în ultimele luni crescuse foarte mult numărul de prezentări de cazuri de depresie gravă şi tentative de suicid. „Se întâmplă ceva la nivel global. Este semnificativ faptul că autorităţile de acolo au cerut autorităţilor centrale să-i sprijine cu experţi. Se întâmplă în multe alte locuri – am vorbit cu sora mea, care este medic urgentist de copii la Paris, şi mi-a mărturisit că atâtea tentative de suicid câte a văzut în 2021 nu a văzut în 25 de ani de meserie”, a punctat conferenţiarul. 

În afară de excesul de ecrane care contribuie la apariţia tulburărilor psiho-emoţionale, a influenţat major şi vremea. „Această vreme cu anormal de multă ploaie şi lipsă de lumină a generat un fenomen cunoscut din zona scandinavă, accentuând depresia”, a mai spus specialistul. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite