APADOR-CH despre cum a modernizat România, sub Tudorel Toader, penitenciarele. Ce a făcut, de fapt, fostul ministru al Justiţiei

FOTO: Arhivă

În 2019, în al doilea an din cei şapte, după condamnarea de la CEDO, Guvernul a realizat doar 70 de locuri noi de detenţie şi a modernizat 282 din locurile deja existente. Până acum, nu s-a făcut niciun demers pentru construirea cele două penitenciare promise, arată Asociaţei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH). În schimb, fostul ministru Toader a susţinut liberarea din puşcării a 16.000 de criminali, tâlhari şi violatori.

Guvernul României a promis, în ianuarie 2018, că va moderniza 1351 de locuri de cazare în penitenciare şi că va construi 8095 de locuri noi. Guvernul s-a mai angajat să amenajeze 1596 de locuri noi de detenţie şi să modernizeze 187 din cele existente, în perioada 2018-2024, potrivit APDOR-CH.

Însă, în 2019, ne aflăm în faţa unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenţie, a modernizat 282 de locuri existente şi a făcut zero demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise. Asta înseamnă mai puţin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privinţa penitenciarelor, mai arată raportul. 

În acelaşi timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menţine constant la 111% în 2019, deşi prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi 14.402 deţinuţi în perioada 2017-2019. 

Reprezentanţii APADOR-CH au vizitat zece unităţi de deţinere (aresturi şi penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele şi Centrele de Reţinere şi Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galaţi, Craiova, Bucureşti şi Târgu Jiu.

Folosirea unor metode alternative de arest precum şi investiţiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unităţile vizitate.

Condiţiile de deţinere din aresturi

• Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestaţii folosesc pe timpul nopţii clasica găleată pentru a-şi face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiţi să apeleze la bunăvoinţa ofiţerilor pentru a fi scoşi la toaletă sau duş;
• În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării şi a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiţionat, în unele locuri acestea nu funcţionează sau oricum ele nu ţin loc de lumină naturală şi aer proaspăt;
• În majoritatea aresturilor nu există asistenţă medicală dedicată arestaţilor, ci acelaşi personal medical al Inspectoratelor judeţene de poliţie, care acordă asistenţă medicală cadrelor, consultă şi arestaţii. Iar această asistenţă nu este asigurată în permanenţă;
• Peste tot lipseşte asistenţa psihiatrică sau psihologică, deşi un procent important din populaţia carcerală are probleme de sănătate mintală;
• În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaţilor este rezolvat prin trimiterea „la piaţă” a cadrelor de poliţie, ceea ce le ştirbeşte acestora din prestanţa funcţiei, fiind practic transformaţi în curieri pentru arestaţi;

Penitenciarele continuă să fie supraaglomerate

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depăşească capacitatea de deţinere. Investiţiile în modernizarea spaţiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătăţire considerabilă.

Pentru îmbunătăţirea traiului deţinuţilor, în 2019 a fost dublată alocaţia de hrană de la 3,5 lei/zi/deţinut la 7 lei/zi/deţinut şi s-a majorat substanţial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deţinut.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deţinut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului.

Cu puţine excepţii, cum ar fi noul şi modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosinţă chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spaţiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puţin înghesuit camerelor existente.

Problemele întâlnite în sistemul penitenciar:

• Igiena deficitară în multe din camerele de deţinere sau din blocurile alimentare;
• Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deţinuţilor dintr-o cameră şi un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toţi să se spele;
• Cadre medicale puţine sau deloc (cu excepţia Penitenciarului Galaţi, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc – cazul Miercurea Ciuc);
• Ca şi în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric;
• Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală şi în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative;
• Lipsa unor programe eficiente de calificare a deţinuţilor, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare;
• Personal insuficient pentru realizarea unor activităţi socio-educative de care majoritatea deţinuţilor spun că au nevoie;
• Insuficiente locuri de muncă pentru deţinuţi, cu sau fără plată. În condiţiile în care piaţa muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele deţin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiţiei să găsească soluţii împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;

Ce a făcut Toader care a stat doi ani în fotoiul de ministru

"Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei, nu numai că a susţinut recursul compensatoriu, dar a şi promovat insistent extinderea acestuia prin acordarea unei compensaţîi băneşti de 5 - 8 Euro pentru fiecare deţinut, care în perioada 2012 - 2017 ar fi fost cazat în condiţii improprii", susţin sindicaliştii din Penitenciare.

Critici ai măsurilor luate la vremea respectivă de fostul ministru al Justiţiei, sindicaliştii din penitenciare spun că, de fapt, Tudorel Toader a ignorat toate avertismentele care i-au fost date cu privire la actul de clemenţă mascată.

"Tudorel Toader, fostul ministru al Justiţiei, a ignorat toate avertismentele referitoare la efectele negative ale unui act de clemenţă mascataacare se aplică tuturor categoriilor de deţinuţi. A refuzat orice modificare a legii care a redus cu 1/5 toate pedepsele cu închisoarea şi de care au beneficiat peste 16.000 de criminali, tâlhari, violatori şi hoţi", mai spun sindicaliştii.