Arhiepiscopul Pimen, hirotonisit de Justiţie ca informator

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au stabilit, ieri, că înalta faţă bisericească a colaborat cu Securitatea, fiind racolat în 1975. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţia Sa Pimen, rămâne cu verdictul CNSAS, conform căruia a colaborat cu Securitatea, cu pseudonimele „Sidorovic“ sau „Petru“.

Citiţi şi: Fiul părintelui Galeriu, acuzat că a turnat la Securitate

Curtea de Apel Bucureşti a decis ieri să respingă apelul lui Pimen (pe numele real Vasile Zainea) la hotărârea CNSAS din 2007 când faţa bisericească a fost catalogată ca turnător al Securităţii. ÎPS Pimen (72 de ani) ar fi fost racolat de Securitate în 1975, pe când era la Mănăstirea Putna. Sfinţia Sa nu a semnat un angajament, ci ar fi furnizat informaţii despre străinii care vizitau sau se cazau la lăcaşul de cult.

Conform CNSAS, ÎPS Pimen „a furnizat informaţii şi a fost utilizat ca informator de către IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovic, în perioada 1975-1988". Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii susţine că notele date de Pimen ofiţerilor de Securitate erau sub numele conspirative „Petru" sau „Sidorovic". Una dintre notele informative a fost semnată chiar cu numele real „Pr. Pimen".

„Datele obţinute le furniza verbal. După venirea sa la Suceava a fost atras şi mai mult la colaborare, iar informaţiile ce le obţinea le furniza în scris, deşi nu era înregistrat la noi ca sursă. După întoarcerea de la o specializare în RFG, la 30 iunie 1977, Zainea Vasile a fost înregistrat ca informator intern de către DIE în scopul pregătirii lui cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru", susţine CNSAS.

Plătit cu 200 de dolari pentru o misiune în SUA

În 1979, Pimen ar fi fost inclus într-o delegaţie a Patriarhiei Române care s-a deplasat în "Galaxia" (nume conspirativ pentru America - n.r.). ÎPS Pimen, cu nume de cod „Petru", trebuia să-i convingă pe reprezentanţii Arhiepiscopiei Misionare Române din America să-i prelungească vizita şi să-l invite oficial în serviciul eparhiei.

„S-a stabilit ca lui Petru să i se traseze ca principală sarcină prelungirea vizitei pentru a crea toate condiţiile de a fi chemat oficial în serviciul Arhiepiscopiei Misionare Române din Galaxia. Întrucât Petru va trebui să stea o perioadă de circa două luni în Galaxia şi nu dispune de posibilităţi materiale, propunem să i se acorde suma de 300 de dolari, în scopul rezolvării sarcinii încredinţate", se arată într-un raport de la 9 iulie 1977, depus de CNSAS în instanţă. Potrivit actelor, preotului „instruit cu sarcini contrainformative i s-au dat numai 200 de dolari".

ÎPS Pimen urma să lucreze o perioadă la centrul eparhial din „Galaxia", după care trebuia să fie ales episcop, în locul lui Victorin Ursache, conducătorul de la acea vreme al Episcopiei Misionare Ortodoxe din America şi Canada. „Petru are calităţi deosebite de teolog şi întruneşte condiţiile necesare de a fi promovat în ierarhia Bisericii", se arată într-o notă a unui ofiţer de Securitate.

„Spion" în Israel

Într-o altă misiune, în 1978, „Petru" ar fi urmat să plece „în spaţiul Teiuş", ca să descopere arhive şi valori istorice care priveau România. Mai mult, „Petru" trebuia să studieze posibilitatea aducerii lor în România, se mai arată în documentele de la dosarul din instanţă.CNSAS susţine că „Teiuş" era numele de cod dat pentru Israel. Se pare că misiunea înaltului prelat în „Teiuş" a fost un eşec, fiind propusă, în ianuarie 1979, abandonarea informatorului.

„Nu atac decizia"

ÎPS Pimen a declarat, ieri, pentru „Adevărul" că nu va ataca decizia Curţii de Apel Bucureşti, deşi s-a arătat mâhnit de hotărârea dată. „Da, când am fost la Putna am omorât 100 de oameni şi am băgat la puşcărie alţi 1.000", a spus în glumă înalta faţă bisericească. "Spun asta ca să fie mulţumiţi cei de la CNSAS cărora le cer să facă publice toate documentele care, susţin ei, mă incriminează", a mai precizat ÎPS Pimen.

"Da, când am fost la Putna am omorât 100 de oameni şi am băgat la puşcărie alţi 1.000. Spun asta ca să fie mulţumiţi cei de la CNSAS."
ÎPS Pimen Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor