Au sosit şi cocorii...

Cu câteva file de calendar înainte, seninul cerului nopţii de martie, pregătit pentru lună plină, a fost brusc întunecat de un uriaş nor însoţit de biruitoare sunete aidoma unor siflete, vestind sosirea cocorilor atât de rari în ultima vreme, ca şi când legendara pasăre ne-ar fi iertat păcatele şi s-a aşezat iară cuceritoare în Delta Dunării, consacrând astfel primăvara românească a anului 2021.

Şi mai înainte cu şapte file de calendar, în sfânta zi a Bunei Vestiri, în Câmpia olteană, în drumul său spre mănăstirea Mamu, celebră prin pictura ei semnată toată de Pârvu Mutu şi rectitorită de domnitorul creştin Brâncoveanu, arhiepiscopul Râmnicului, IPS dr. Varsanufie, s-a întâlnit cu graba revenirii berzelor la cuiburile lor, întărindu-ne credinţa în adevărurile ţăranului strânse la un loc cu migală şi sfinţenie de savantul dr. Ion Ghinoiu, între copertele unei cărţi unice, venind să alcătuiască primul Calendar al Ţăranului Român.

Până şi la poalele Măgurii Slătioarei, în această zi, ascuns de crengile văruite de o nemiloasă ninsoare, un cuc bătrân şi-a făcut datoria, răguşit şi peltic, strigându-şi numele, după cum spune pravila.

În dimineaţa pomenitei sosiri a cocorilor, marele meu prieten şi duhovnicul meu IPS dr. Varsanufie m-a înştiinţat că fermecata grădină a Arhiepiscopiei Râmnicului s-a îmbogăţit cu o livadă de piersici ţărăneşti din vestitele vii olteneşti, cum erau şi viile cât palma din vârful Măgurii Slătioarei, pregătiţi să intre în concurenţă cu chiparoşii şi cedrii  şi pinii şi arborii gingko biloba, astfel încât, după sutele de anemone sălbatice albastre care s-au prins, puse cu numai două săptămâni în urmă, pe marginea potecilor, au şi spuzit ghioceii şi crăiţele şi narcisele.

Dialogul cu arhiepiscopul Râmnicului a cuprins şi zilele din urmă când s-a pus marmura în noua biserică a Mănăstirii Dintr-un Lemn, biserică pregătită să primească 700 de credincioşi, dar şi aşezarea, pe covorul oltenesc de marmură al Catedralei Râmnicului a jilţurilor sculptate brâncoveneşte în lemnul de culoarea castanei, hărăzit să ofere odihnă celor veniţi să asculte în toate Sărbătorile predica slujitorilor rostită din amvonul creat de Sfântul Calinic şi restaurat cu pioşenie astăzi.