Societate

articolul anterior articolul urmator

Auto-comunicarea de masă

6
7 Jul 2014 21:10:41
Constantin Schifirneţ

Un concept central în lucrările lui Manuel Castells este auto-comunicarea de masă, o nouă formă de comunicare prin care individul îşi expune sinele, în faţa unui public larg, prin noile media.

Fiecare individ este activ, atât ca emiţător cât şi ca receptor, deoarece el generează conţinut difuzat în masă cu ajutorul tehnologiilor digitale şi, totodată, selectează, din media, doar ceea ce corespunde intereselor sale. Auto-comunicarea (mass self-communication)[1] se referă la un sistem global de interacţiune în reţea, alcătuit din platforme precum Facebook, LinkedIn, Twitter GooglePlus şi oferă instrumente esenţiale pentru a stimula actele de identitate online. Este comunicare în masă, deoarece mesajele ei pot ajunge la un public global potenţial şi, în acelaşi timp, este comunicarea sinelui, fiindcă utilizatorul este producător de mesaje transmise de el prin reţelele electronice, afirmându-şi propria individualitate în spaţiul comunicării. Spre deosebire de televiziune, consumatorii de Internet sunt şi producători, fiindcă ei furnizează conţinutul.[2] Castells analizează relaţia dintre convergenţa tehnologică şi noul sistem multimedia, prin traseul de la comunicarea în masă la auto-comunicarea în masă.

Această formă de comunicare se diferenţiază de celelalte două forme de comunicare (interpersonală şi comunicarea de masă) prin structură, conţinut şi relaţia emiţător-receptor. Comunicarea în masă are loc la un anumit nivel de interactivitate (de exemplu, intervenţii directe în timpul emisiunilor de televiziune), iar procesul de comunicare rămâne, în principal, unidirecţional, produs şi receptat în contexte diferite. Auto-comunicarea în masă este caracterizată prin mesaje autoproduse, cu un potenţial de audienţă de masă.[3] S-a produs saltul de la comunicarea în masă adresată unui public pasiv, la comunicarea pe sine a individului către un public activ, numit, de Castells, publicul creativ. Noul domeniu de comunicare a creat un mediu nou, cel digital, distribuit la nivel global şi la nivel interactiv prin varietatea de modalităţi de acces la produsele online. Combinaţia ştirilor online cu blogging-ul interactiv şi cu e-mailul, precum şi cu fluxurile RSS din alte documente de pe internet, au transformat ziarele într-o componentă a unei forme diferite de comunicare, auto-comunicarea în masă.[4]Aşa cum reiese din cercetările citate de Castells, cele mai multe bloguri sunt de natură personală, şi astfel, o parte semnificativă a acestei forme de mass auto-comunicare se apropie mai mult de "autism electronic" decât de  comunicare reală.[5], dar mesajul lor este susceptibil de a fi primit şi reprocesat în moduri neaşteptate.

Noile tehnologii de comunicare combină toate formele comunicării de masă într-un hipertext digital, global, multimodal şi emis pe multiple canale. Capacitatea interactivă a noului sistem de comunicare dă naştere la o autonomie, fără precedent, pentru utilizatori în a comunica pe spaţii mari.[6]

Castells argumentează că graniţele dintre mass-media şi toate celelalte forme de comunicare se estompează şi citează cercetări care demonstrează că internetul are o varietate de funcţii de comunicare pentru viaţa socială şi privată, pentru munca, pentru interacţiuni personale, pentru crearea de reţele sociale, pentru informare, pentru divertisment, pentru servicii publice, pentru politică şi pentru religie.[7]

Conceptul de auto-comunicare în masă nu este lipsit de critici.[8] Jan van Dijk recunoaşte utilitatea conceptului remarcând însă limitele acestuia. În opinia lui Jan van Dijk, Castells ignoră problema decalajului digital şi lipsa competenţelor digitale în rândul unei părţi a populaţiei de utilizatori, chiar şi în ţările cu acces mare la Internet. Potenţialul acestui mod de comunicare va fi văzut într-o altă lumină, atunci când utilizarea internetului, în practică, ar putea duce la o consolidare a "elitei de informare", privilegiată în raport cu mare parte a populaţiei. [9]  Jan A.G.M. Van Dijk a dezvoltat conceptul de divizare digitală (Digital Divide) în cartea The Deepening Divide Inequality in the Information Society.[10] Prin acest concept, el propune o altă perspectivă decât cea a lui Castells şi exprimă accesul inegal al membrilor unei societăţi la informaţii şi la tehnologia comunicaţiilor şi achiziţia inegală a calificărilor în acest domeniu.

Nick Couldry apreciază că, deşi Castells acordă o importanţă deosebită auto-comunicării de masă, cartea sa Communication Power nu explică cum ar putea fi pus conţinutul de mass-media să influenţeze viaţa socială.[11] Un alt critic crede că Manuel Castells are un limbaj destul de tehnocrat în abordarea tipurilor de comunicare.[12]

La aceste critici, eu adaug tratarea insuficientă, de către Castells, a contextului istoric şi cultural al utilizatorilor, element fundamental în relaţia cu reţelele sociale online. Societatea în reţea este dominantă în culturile informaţionale şi este marginală în multe părţi ale lumii. Acceptând conceptul de auto-comunicare în masă, rămâne de discutat dacă această comunicare este funcţională şi în lipsa interacţiunii cu celelalte două forme de comunicare, aspect neclarificat de Castells.

Fragment din studiul Manuel Castells: Mass-media în Era Informaţiei, capitol din volumul Mass-media, modernitate tendenţială şi europenizare în era Internetulu în curs de apariţie la Editura Tritonic.


[1] Expresia mass self-communication este tradusă, în limba spaniolă, prin auto-comunicación de masas, iar, în limba frranceză, prin auto-communication de masse.

[2] Manuel Castells, Communication Power, New York: Oxford University Press2009, p. 55.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem, p. 65.

[5] Ibidem, p. 66.

[6] Ibidem, p. 130.

[7] Ibidem, p. 64.

[8] Pieter Verdegem, ,,Social media for digital and social inclusion: Challenges for information society 2.0 research and policies”, TripleC, 9(1), 2011, p. 34.

[9] Jan van Dijk, ,,Review of Manuel Castells (2009), Communication Power. Oxford, New York: Oxford University Press. (571 p.), 2010”,

http://www.utwente.nl/gw/mco/bestanden/CastellsCommunicationPowerReview.pdf accesat în 10 mai 2014.

[10] Jan van Dijk, The Deepening Divide Inequality in the Information Society,Thousand Oaks: Sage, 2005.  

[11] Nick Couldry, Media, Society, World: Social Theory and Digital Media Practice, Cambridge: Polity, 2012, p. 86.

[12] Christian Fuchs, ,,Some reflections on Manuel Castells’ book Communication Power”, TripleC, 7(1), 2009.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Iulian Marius
9.07.2014, 21:56:10

a) mass self-communication inseamna comunicarea eu-ului in masa b) nu inteleg logica acestui articol aici c) sistem global de interacţiune în reţea - fratilor, ce traducere cu google translate e asta? :( serios... eu inteleg ca a mai auzit lumea de castells... dar nici chiar sa-l traducem de forma, doar ca sa-l traducem... mai bine-l lasam in original, decat sa-l pocim... as fi preferat sa nu vad articolul asta...

Constantin Schifirneţ
10.07.2014, 08:29:57

Domnule Iulian Marius faceti afirmatii care nu au legatura cu textul meu. Nu l-ati citit. Dacă ați fi citit textul, ati fi observat ce am spus eu: ,,auto-comunicare de masă, o nouă formă de comunicare prin care individul își expune sinele în fața unui public larg.” Prin urmare, accentuez dimensiunea sinelui. Am optat pentru auto-comunicare de masă dupa ce am analizat mai multe variante, inclusiv comunicarea eu-ului in masa. Alegerea mea este confirmata de traducerea conceptului mass self-communication in alte limbi. In nota 1 de la subsol, pe care nu ati citit-o, am menționat: ,,Expresia mass self-communication este tradusă, în limba spaniolă, prin auto-comunicación de masas, iar, în limba frranceză, prin auto-communication de masse.” Va intreb: Traducatorii spanioli (Castells este spaniol) si traducatorii francezi au tradus cu google translate? Astept raspunsul dumneavoastra!

Iulian Marius
10.07.2014, 16:21:22

daca ei au ales sa traduca asa, poate la ei suna uman. in limba romana, sigur nu. iar legat de traducerea prin google translate, daca citeati cu atentie comentariul meu, vedeati ca se refera la "sistemul global de interactiune in retea". care suna a orice, dar nu a limba romana coerenta. cu atat mai putin a text care nici nu stiu a ce se vrea, conspect, minireferat... intalnesc la fel in text din pacate traduceri gen.. "societate in retea", etc.. asa considerati ca trebuie tradus conceptul de network society? :) altii au folosit deja inclusiv in limba romana, o traducere si mult mai fericita si mult mai explicita, respectiv societatea interconectata :) parca suna mai uman, si parca si putem intelege ceva din acest concept. nu o alaturare de cuvinte care poate in engleza are sens, dar in a noastra sarmana limba... nu. nu? :) in sfarsit, nu vreau sa critic si as fi preferat sa nu intru in clinciuri de acest gen. Dar ma enervez cand vad oameni (si sunt frecventi in acest mediu) care vorbesc din postura de cunoscatori despre domenii pe care nu le stapanesc :( si.. pentru oameni care l-au citit pe castells (si nu numai) si poate chiar l-au inteles... asta e cam evident din pacate...

Constantin Schifirneţ
10.07.2014, 22:50:39

Se vede limpede ca nu ati studiat lucrarile lui Manuel Castells.

Iulian Marius
11.07.2014, 14:26:30

stiu, ca si in ceea ce priveste cunostintele, aveti perfecta dreptate. nu am citit nici lucrarile lui castells, nici pe cele ale lui van dijk, nici macar latour nu-mi spune nimic iar daca e sa intram in scot (pt dvs: social construct of technology) nici john law nu-mi spune nimic iar michel callon nici atat. si, in aceeasi ordine de idei, fuchs pe care-l citati acolo, nici nu este un marxist intarziat, care nu viseaza decat la binele comun si nu stie altceva decat sa-l desfiinteze pe luhmann (cine o mai fi si ala). si (mergand pe ideea ca citati corect), daca considerati (folosindu-va de citare) ca m castells are un limbaj tehnocrat (cand are unul din cele mai facile limbaje din domeniu), rezulta f clar ca nici nu l-am citit si cu atat mai putin inteles pe nenea castells. dar asta e... intrebarile mele nu se refereau la cunostintele mele, si nici nu ma interesa sa spun ce si cum si de ce si cat am citit. ma intrebam doar care este rolul acestui text si ce vrea el sa transmita (daca vrea sa transmita ceva), in afara de grimasele la adresa limbii romane... dar prefer sa ma opresc aici cu discutia pe care nu o voi mai continua. puteati sa fiti mai elegant si sa iesiti relativ decent din clinci, apeland la viziuni distincte si la abordari personale. iesirea din clinci prin atac, e o forma care nu va avantajeaza, chit ca ocoleste perimetrul cunostintelor. o zi buna.

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările