Avocatul biodiversităţii din Deltă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentantul celor de la "Salvaţi Delta" crede că administrarea ineficientă a rezervaţiei îi scade mult potenţialul Dragoş Bucurenci este preşedintele unui ONG care militează

Reprezentantul celor de la "Salvaţi Delta" crede că administrarea ineficientă a rezervaţiei îi scade mult potenţialul

Dragoş Bucurenci este preşedintele unui ONG care militează pentru protecţia mediului, critică în apariţiile tv incultura ecologică, dar şi cea politică şi scrie pastile acide în gazete. Altfel spus, "un produs antipatic al societăţii de consum", cum îi place să se caracterizeze, care se ia de rever cu "agenţii poluanţi".

- Care dintre campaniile voastre a fost cea mai eficientă?

- Cea mai eficientă a fost cea de protejare a speciilor de păsări. Am obţinut şi interzicerea pescuitului la sturioni, pe o durată de 10 ani, ceea ce este un lucru atât de uluitor încât am primit felicitări şi de la Bruxelles, de la Directoratul de Mediu. Lucrul ăsta nu s-a mai întâmplat nicăieri în lume. Mă aştept ca, într-un an, să primim şi palma pe cap, după această mângâiere, pentru că degeaba am interzis pe 10 ani pescuitul de sturioni, că se pescuieşte liniştit în România şi în Deltă.

Dacă vă duceţi la un supermarket, o să găsiţi icre negre de morun, păstrugă, care nu au hârtii că sunt de import. A fost un lucru despre care toată lumea ne-a spus că nu se poate. Aşa cum atunci când am spus că începem lobby-ul pentru interzicerea pescuitului industrial, toată lumea ne-a spus e prea tare, nu o să vă meargă. De exemplu, prea tare în acest moment este să interzici vânătoarea. Ştiu că lobby-ul este atât de puternic încât nu-mi permit să mă bat acum cu asta.

O să ne batem în anii următori. Dar pescuitul industrial nu este prea tare. Noi, în general, ne cam luăm obiective de lobby pe care le ducem până la capăt. Şi asta cu sturionii a fost prima şi cea mai de succes care a dovedit că un obiectiv trasat şi urmărit cu asiduitate poate fi îndeplinit.

- Dar cea mai puţin eficientă campanie?

- Cea mai puţin eficace campanie a fost campania pe Canalul Bâstroe, care ne-a mâncat cele mai multe resurse şi unde a trebuit să înţelegem, aşa cum trebuie să înţeleagă toţi românii, că nu te poţi bate cu nişte vecini căpoşi şi complet surzi la ceea ce noi numim comunitate internaţională, acorduri şi tratate, drept internaţional. Nu ai cum. Nu ai niciun instrument. Senzaţia mea este că le face o plăcere dementă să te scoată din minţi. Sunt faze diferite de dezvoltare a civilizaţiei, sunt culturi diferite, trebuie să ne gândim că în România anilor "80 protecţia era o gogoriţă.

Cam acolo sunt ucrainenii acum. Nu este vina omului cu care vorbeşti, este o vină istorică pe care nu o putem noi recupera pentru ei, trebuie să şi-o recupereze singuri şi în timp. În plus, noi am abandonat Bâstroe pentru că l-am folosit intens ca un argument de lobby politic. Am cerut ca guvernul să înceapă renaturarea Deltei Dunării. Ca să spună în afară că, în vreme ce ucrainenii îşi distrug Delta, noi o refacem.

Ministerul Afacerilor Externe a dus pe toată lumea la toate conferinţele, s-au plimbat cu masterplanul de renaturare al Deltei pe care s-a cheltuit un milion de euro şi s-au făcut numai 15.000 de hectare din 80.000, dintre care 10.000 erau deja făcute înainte să înceapă toată povestea asta. Şi atunci eu am hotărât să nu mai susţin această minciună.

- Guvernul cum percutează la acţiunile voastre?

- Cu actuala conducere zic eu că e cel mai bine de până acum. Şi premierul, şi ministrul mediului sunt foarte mari fani ai Deltei şi sunt de ajutor pe tot ce facem noi. Problema este că, până la ministru şi prim-ministru, te mănâncă sfinţii.

Noi ne-am înţeles bine şi cu fostul ministru al mediului, chiar şi cu fostul ministru pesedist al mediului, Speranţa Ianculescu, şi cu fostul comisar general al Gărzii de Mediu, problema, până la toţi aceşti
oameni, este eşalonul doi. Nu pot să nu spun lucrul ăsta, dar ministerele colcăie de incompetenţă, indolenţă, lipsă de comunicare, oameni la care eu le-aş crea obligativitatea unui stagiu într-o companie, nu daţi afară, dar doi ani să lucreze într-o companie.

Sunt oameni care nu ştiu să comunice. Noi am stat să mediem o comunicare între Ministerul Mediului şi Ministerul Afacerilor Externe care a întârziat trei săptămâni şi cineva de acolo mi-a spus că "noi ne-am mişcat cât am putut de repede"… Aici este problema.

- Emisiunea "Linia verde", de la TVR, ce vizează?

- Miza emisiunii care se va desfăşura cel puţin pe durata acestei veri ar trebui să fie alfabetizarea publicului, pentru că oamenii ştiu foarte puţin despre problemele de mediu.

Mediul e în vogă anul acesta. În niciun an n-au fost implicate atâtea vedete, atâtea televiziuni interesate. Pe plan mondial, era de ceva timp, dar anul acesta la noi a explodat şi atunci se simţea nevoia să faci - şi unde altundeva decât pe postul public -, să faci o emisiune care să educe cetăţenii în felul ăla în care îmi place mie să fac televiziune. Nu punând cartonul cu emisiune educativă în faţă şi nu băgând pastile à la Paul Everac despre cum sunt şi cum ar trebui lucrurile să fie.

Făcând o emisiune dinamică, atractivă, care să pună o problemă într-un fel dramatic, care să încerce să şocheze, să ţină spectatorul în faţa sticlei ca să-i transmită în cele din urmă un mesaj educativ, pozitiv: "Ai grijă la ce faci, la ziua de azi şi încearcă să atenuezi un pic răutatea zilei care vine".

Profil

Dragoş Bucurenci are 25 de ani, nu se consideră romancier, ci doar publicist. Era licean când a debutat editorial în "Dilema" (Veche). Între timp, a mai publicat la câteva ziare şi reviste, a scris o vreme la "Academia Caţavencu" şi a moderat câteva emisiuni pe TVR Cultural şi pe TVR 1, ultima dintre ele fiind "Linia Verde". Conduce de doi ani Asociaţia "Salvaţi Dunărea" şi Delta - Academia Caţavencu. A publicat o singură carte, singurul roman românesc scris pe weblog, "Real K" .

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite