Bă, stimate comisii!

Început de an. La un ghişeu de bancă din Capitală. „Bună ziua. Mi-am reînoit asigurarea pentru casă, dar nu aici. La o agenţie din Timişoara. Azi am primit poliţele prin poştă şi vreau să le depun. Poftim!”.

„Cât e fransiza pentru restul riscurilor asumate?”. Dau din umeri. „Zero! Reţineţi: ze-ro!!! V-aţi făcut Grand Summum?”. „Habar n-am. Vedeţi dumneavoastră”. „Dar Pool-ul unde e?”. „Nu ştiu ce înseamnă Pool, doamnă! Am altă meserie!”. „ Cum adică nu ştiţi ce înseamnă Pool?! În fine. Mda, sunt amândouă”. „Am plătit totul. E în regulă?”. „Oarecum. Dar nu e bine”. „Ce?”. „Scrie că poliţele se cesionează statului sută la sută”. „Şi?”. „Nu e bine. Se cesionează jumate statului şi jumate băncii”. „Ceva e în neregulă. Atunci când am luat împrumutul pentru casă, acesta era garantat integral de stat! Aşa scrie în contract!”. „A fost. Nu mai e”. „De când?”. „De fo doi ani şi ceva”. „Vă sunt client. Nu trebuia să fiu consultat şi eu despre asta? Sau măcar să fi fost anunţat de schimbare!”. „Nu trebuia!”. „Sunteţi sigură?”. „Nu trebuia. S-a scris în ziare”. „În ce ziare?”. „În toate”. „Când a s-a scris?”. „Când s-a schimbat!”. „Doamnă dragă, dar când s-a schimbat?!”. „Păi, normal, înainte să se scrie în ziare!”. „Ok. Ce e de făcut?!”. „Acte adiţionale”.

A trecut o săptămână de la accidentul aviatic din Munţii Apuseni. S-au făcut comisii, au căzut câteva capete politice. Aura Ion şi Adrian Iovan au fost înmormântaţi cu onoruri militare. Gata! Evenimentul a fost presat deja în ierbarele jurnaliştilor! Fiindcă, imediat apoi, a început să ningă. S-a pus omătul şi ţara a fost blocată iar la mantinelă. În câteva judeţe s-a decretat stare de alertă. Maşinile de deszăpezire s-au înzăpezit. S-au făcut alte comisii. Se caută vinovaţi. Pentru accidentul din Apuseni şi pentru iarna din ianuarie. Împărţirea vinovăţiilor este meseria noastră de bază. Fără vinovaţi, vieţile ne-a fi pustii! Inevitabil, se va ajunge la schimbul oligofren de replici, cu care ne-am obişnuit: „Tu eşti vinovat!”. „Ba tu!”. „Ba tu!”. Bă, comisiilor! Nu mai căutaţi vinovaţi împrejurul vostru! Ci, dacă sunteţi în stare şi aveţi curaj, trageţi la răspundere cauzele, care vă şi implică! Vă ajut şi eu să le descoperiţi! Iată: deşi aparent nu au nici o legătură, dialogul reprodus la începutul acestui text reprezintă una dintre cauzele morţii Aurei Ion. Şi a morţii lui Adrian Iovan. Şi a stărilor de alertă! Şi a fulgilor de nea! Fiindcă, bă, stimate comisii!, voi ne-aţi transformat pe toţi în nişte acte adiţionale la reverul absurdului! Dar va trece şi iarna...

Cine urmează?