Bărbaţi la cratiţă pentru a reduce diferenţa salarială dintre sexe

În timp ce pentru femei casa reprezintă un loc de muncă neplătit, pentru bărbaţi, ea este un loc de relaxare, pregătire şi învăţare. Comisarul european pentru muncă Vladimir Spidla i-a

În timp ce pentru femei casa reprezintă un loc de muncă neplătit, pentru bărbaţi, ea este un loc de relaxare, pregătire şi învăţare. Comisarul european pentru muncă Vladimir Spidla i-a îndemnat pe bărbaţi să preia mai multe din sarcinile gospodăreşti. Nu din politeţe neapărat, ci pentru a reduce diferenţa de plată dintre sexe.

Comisia Europeană a arătat într-un raport că femeile din cele 27 de ţări UE câştigă cu 15% mai puţin decât bărbaţii, după salariul brut pe oră, faţă de o diferenţă de 17% în 1995.

Acest lucru indică un progres foarte redus în problema discriminării sexuale indirecte pe piaţa muncii, a spus Vladimir Spidla, într-o declaraţie preluată de Reuters. Spidla a adăugat că diferenţieri salariale există chiar şi în cadrul Executivului european. El a făcut apel la bărbaţi să înţeleagă că este practic "imposibil să reducem diferenţa de plată fără o mare contribuţie acasă".

Comisarul a mai spus că bărbaţii, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau redusă, contribuie cu şapte ore de muncă neplătită în gospodărie. Femeile, pe de altă parte, contribuie cu 35 de ore pe săptămână în cazul în care au o slujbă part-time şi cu 24 de ore dacă lucrează cu normă întreagă. Spidla a adăugat că acest lucru face imposibil ca femeile să dedice la fel de mult timp ca bărbaţii carierei lor.

Comisarul a povestit că a avut o experienţă de muncă neplătită acasă în perioada în care soţia sa a fost bolnavă. "Este pur şi simplu o problemă de lipsă de timp. Nu te poţi pregăti corespunzător, nu poţi învăţa o limbă străină, nu îi poţi spune angajatorului că vii mai devreme sau că stai mai mult la muncă", a explicat comisarul.

Femeile, "penalizate prin sistemele salariale"

Vladimir Spidla a mai spus că femeile sunt penalizate prin sisteme salariale care răsplătesc durata angajării în majoritatea statelor UE, deoarece femeile trebuie să-şi ia concedii pentru a avea copii. Timpul mai scurt de muncă le scade salariile şi, în ultimă instanţă, pensiile.

Faptul că femeile trebuie să facă muncă neplătită acasă le forţează adesea să îşi caute slujbe mai prost plătite sau part-time, ceea ce determină ca anumite sectoare să fie dominate de angajaţi femei. "Atunci când este un număr mai mare de femei într-un sector, salariile scad", a spus Spidla, care a exemplificat cu domenii precum educaţia, sănătatea şi serviciile sociale.

El a anunţat că, pentru a elimina diferenţa, Comisia Europeană va promova plata egalitară ca un criteriu pentru câştigarea unor contracte publice şi va cere statelor UE să îşi stabilească termene-limită în acest scop. În anul internaţional al egalităţii de şanse, în România, 67% din femei au sub salariul mediu brut pe economie, ceea ce înseamnă că ele nu se pot întreţine din ceea ce câştigă, ne-a declarat sociologul Mihaela Miroiu, profesor universitar doctor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

"Niciodată în toată istoria ei, românca nu a fost atât de dependentă financiar de partener ca acum. Una este să-ţi faci probleme că ai cu 15% mai puţin dintr-un salariu de 2.500 de euro, cum se întâmplă acum în ţările UE, şi alta este să ai 67% din populaţia feminină cu venituri sub 700 de lei pe lună", a explicat Mihaela Miroiu.

Româncele sunt discriminate

Sociologul a adăugat că pentru 83% din femeile românce casa este un loc de muncă. Mai mult decât atât, ani la rând, femeile din România au fost discriminate prin bugetul de stat. Astfel, niciun sector preponderent feminin, cum este cel textil, de exemplu, nu a primit în momentul disponibilizărilor masive de personal salarii compensatorii de nivelul celor primite în sectorul minier.

"Cel care face bugetul alocă resurse mai multe acelor domenii de activitate pe care le apreciază mai mult. Deşi s-au făcut studii care arată că cele mai multe acte de violenţă se petrec în familie, nu sunt alocate resurse financiare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. În schimb, poliţia, cea care ar trebui să se implice în actele de violenţă dintre străini, este foarte bine bugetată. Investim masiv şi în instrucţia militarilor care, în marea lor majoritate, nu vor participa niciodată la un război", a conchis Mihaela Miroiu.

"Un vechi pattern cultural"

"Nu cred că un apel călduros la responsabilitatea civică a bărbaţilor este principala cale de rezolvare a problemei retribuţiei femeilor. Mi se pare mai degrabă o soluţie puţin populistă. Repartiţia de gen a muncii în gospodărie este unul dintre cele mai vechi şi mai înrădăcinate patternuri culturale. Discursul domnului Spidla mi se pare că deplasează astfel cu o oarecare măiestrie responsabilitatea din zona instituţiilor statului în sfera domestică, unde dă întreaga vină pe bărbaţi. Astfel, nici statul, nici angajatorii nu mai au prea multă treabă de făcut...", Vintilă Mihăilescu, sociolog.