Societate

articolul anterior articolul urmator

Bătrânul, porumbeii, fetiţa şi parcul

6
25 May 2013 09:49:25
Lacrima Andreica

Privind poveştile oraşului meu cu ochi de spectator, parcurile şi străzile devin locuri emblematice a ceea ce trăim ca naţie în fiecare zi, în fiecare an. Ele vin să confirme ori să infirme miturile pe care le avem despre noi înşine. O poveste despre toleranţă şi empatie.

“Fiu-fiu-fiu, haida haida mă!, îşi târşâia paşii pe piatra cubică, pusa prost din piaţă. Trecu peste iarba arsă de soarele ultimelor zile de caniculă ca şi când era la el in livadă. 

 
“Fiu-fiu-fiu, haida haida mă!”, iar eu incep să mă uit unde o fi câinele pe care il cheamă. În urma lui nu e nici urma de căţel. Dar el continuă fără să-i pese. Apoi scoate din buzunare nişte pacheţele de “Eugenia” cu cremă de cacao. Mi-a tresărit un zambet în colţurile gurii. Prăjiturica asta o să devină simbolul României cu cele mai multe “atribute”. Aşadar, să ne hrănim patria şi... porumbeii. Pe capul lui Avram Iancu “tras în ţeapă” într-un monument disproporţionat şi acompaniat de tulnicărese indecise dacă sunt femei, bărbaţi sau asexuate, stau stoluri de porumbei. În atâţia ani de când l-au urcat acolo să nu-l vedem bine, natura şi-a urmat cursul şi şi-a pus amprenta. Crăişorul Munţilor e bine “garnisit” pe cuşmă şi nu numai. 
 
“Fiu-fiu-fiu, haida mă!”, insista bătrânul ca şi când ar fi dansat cu strigături. Fetiţa din spatele său tocmai îşi terminase firimiturile din felia ei de pâine. O împărţise pe toată cu porumbeii aşa că dirijează orchestra zburătoare plină de energie veselă. Moşul trece mai departe indiferent la faptul că nici un porumbel nu-i ascultă îndemnul. Se aşează în final pe o bancă şi începe să arunce bucăţele sfărâmate de “Eugenia”. Fluiera încet, ca pentru sine o bucată de cântec doar de el ştiut. Vorbeşte singur, apoi vorbeşte cu porumbeii. Si porumbeii se apropie atraşi de... “Eugenia cu cacao”.
 
Fetiţa se apropie de el şi îi cere o bucată de Eugenia. Omul râde şi o învaţă să fluiere ca să-i cheme. Fetiţa se chinuie în zadar. Prin buziţele ţuguiate iese vânt cu aromă de copilărie, fără sunet. Omul aplaudă, îi dă biscuitul cu cremă şi o învaţă să-i cheme "ca oamenii". Fetiţa râde şi ţipă fugărind porumbeii într-un gest antitetic: "Aide-aide mei!". Porumbeii fug şi nu prea, apoi zboară ca goniţi de stihii. "Hai mamă să mergem", o trage de mână o doamnă între două vârste, cu un gest destul de brutal. Nu se îndepărtează destul şi continuă: "Nu vezi că nenea nu-i normal. Nebunii fură copii şi îi duc departe". Fetiţa priveşte nedumerită. Bătrânul îi face cu ochiul. Porumbeii au fugit spre un refugiu mai primitor.
(Din colectia "Poveşti pentru Facebook)
 
La bună lectură! 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

lizolt
25.05.2013, 12:13:38

Emotionant ! Draga Lacrima ,m-ai emotionat pana la ,,lacrimi " ! Ma si vad pe alee in Cismigiu ,cu ingerasul de Andrei in mijlocul porumbeilor, atat de prietenosi ca parca-l simteau a fi ,,de-al lor " : un porumbel intre porumbei ,un inger intre ingeri ! Ce poate fi mai induiosator ca tabloul descris de tine : batranul ,fetita si porumbeii ! Intelepciunea ,inocenta si empatia sufletelor ,oameni si pasari ! Daca oamenii nu ar fi atat de preocupati de viata lor materiala si ar intelege ca a trai ,inseamna ,,a fi " si nu ,,a avea ",ar dobandi intelepciunea pasarilor ,libere in zborul lor in vazduh . Acolo nu e nimic material si totusi e atata viata ! Daca noi, oamenii ,am avea putina rabdare sa observam aceste fiinte fara grai ,care sunt animalele si pasarile ,am descoperi o lume ideala ,net superioara celei omenesti ,intinata de dorinta de a avea ,ni s-ar trezi din cotloanele sufletului ,sentimente nebanuite de empatie si iubire pentru tot ce ne inconjoara si poate am deveni mai buni . Ce pacat ca intelepciunea se dobandeste abia la batranete ...Desi ,imaginea fetitei hranind porumbeii ,naste sperante .Sufletul copilului este un pamant fertil ,conteaza ce semeni in el .Ii poti sadi sentimente frumoase de iubire si intelegere fata de lumea inconjuratoare si va dobandi intelepciunea vietii ,chiar de la inceputul ei .Va pasi senin prin viata ,neatins de aripa raului ,atat de bine inradacinata in verbul ,,a avea " . Va purta cu el germenul semintei sadita in copilaria si-l va rasadi oriunde ,in cele patru zari ,in care-l va purta viata . PS. Aici ,azi este ,,Ziua mamei "(la francezi ,aceasta se serbeaza in ultima zi de sambata a lunii mai ) . De dimineata ,am gasit agatat in poarta un trandafir ,cu care primarul ne-a obisnuit deja ,an de an,pe toate mamele de aici .Un boboc de trandafir ,dar ce incarcatura de sentimente poarta in el ,cata bucurie iti poate aduce in suflet ! Sentimentele se regasesc in mici gesturi ,care-ti coloreaza viata . Depinde de tine sa le patrunzi intelesul ... Te sarut ,draga Lacrima si-ti trimit ,virtual ,bobocul de trandafir primit azi .Sa ai o zi frumoasa ,precum iti este sufletul !

+2 (2 voturi)
Lacrima Andreica
25.05.2013, 12:20:44

A fost neplacut si cumva dureros ca doamna care era cu fetita, si ea destul de in etate l-a facut nebun pe om si a sadit in fetita samburii spaimei de celalalt. Si uite-asa intr-o Romanie in care 99% sunt crestini si toleranti - conform mitologiei despre sine a romanilor - copiii cresc intoleranti si plini de frici. :) Multumesc mult pentru trandafir. Il primesc cu multa placere si drag :)

+3 (3 voturi)
radu bradeanu
25.05.2013, 14:35:00

Intr-o societate hiper-radicala in care media bombardeaza la greu(de cele mai multe ori exagerand enorm pt.rating) numai cu situatii negative,nestiind sa creeze ceva pozitiv in absenta acestuia(desi sunt multe lucruri pozitive dar raman neobservate) oamenii redevin primitivi, speriati de orice,chiar si de frumos,bine,natural,normal,bucuria de a te bucura de lucruri marunte dar frumoase si care adunate fac viata.Din pacate comportamentul normal a ajuns sa sperie sub plapuma groasa a prejudecatilor formate pe tiparul unor filme,reclame sau seriale tabloide de proasta factura.Articol f. frumos,sensibil,sper sa fie citit si de cei inclestati in lupte inutile cu iz socio-politic,poate vor incerca astfel sa vada lumea normal.

+1 (1 vot)
Lacrima Andreica
25.05.2013, 15:29:27

Ceea ce presa nu mai apuca sa faca, ori poate a uitat e sa observe oamenii, sa stea langa ei, sa le caute povestile, sa fie atenta si pedanta. Crede ca oamenii sunt brute necitite si le furnizeaza bombe ca atare. Eu aduc pasiunea asta a mea pentru presa in zona asta...altfel, pe care nu stiu s-o definesc, dar pe care o simt pentru ca pana la urma e vorba de noi toti si ce-am devenit :)

+1 (1 vot)
calu
25.05.2013, 16:44:15

Am inceput,si asta cam de multisor,sa dam cu sutul frumosului,utilului si mai grav injectam si copiilor acelasi lucru.As acuza in primul rand unele posturi tv.care au o contributie negativa ,una chiar nociva in cresterea si educarea micutilor,in al doilea rand vinovate sunt scolile unde nu se mai da... o continuitate a educatiei,o educatie primita de la parinti si,asa cum ar fi normal si sanatos,continuata de educatori,invatatori etc...Un al treilea factor care intrece pe cele doua ....ar fi sistemul,un sistem bolnav care continua cu starea in care se afla de ...o gramada de ani,iar cei care au incercat sa-l repare ,mai mult l-au defectat cu o politica de proasta calitate ...in toate domeniile,fie...sociale,financiare,economice etc,intr-un cuvant ...totul este...alterat.,"Hai mama sa mergem....nu vezi ca guvernantii astia nu-s sanatosi,vor sa ne fure si ...bunatatea noastra de ...Eugenia,asta ne-a mai ramas ,educatia si restul ni le-au confiscat ....cu mult timp inainte".

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (6)