Benedict Rogers: Există anumite forme de aşa-zisă „toleranţă“ care, de fapt, sunt extrem de intolerante faţă de orice opinii alternative

Benedict Rogers este activist pentru drepturile omului şi vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului a Partidului Conservator din Marea Britanie. Este colaborator la ziare şi platforme internaţionale, precum „Wall Street Journal“, „New York Times“ şi „Huffington Post“.

A publicat cărţi despre drepturile omului în ţări asiatice precum China, Birmania şi Coreea de Nord. Benedict Rogers a avut amabilitatea să-mi acorde săptămâna trecută un interviu, la Londra, cu privire la libertatea de conştiinţă, la vederile conservatoare şi la adevăratul înţeles al termenului „iliberalism“.

Reiau aici două scurte fragmente, cu link către interviul integral din RL.

CS: Am văzut exemple din India, China, din multe state africane şi asiatice. Persecuţia religioasă este reală şi implică şi forme de violenţă. Am putea vorbi şi despre alte grade ale persecuţiei religioase? De exemplu, când o minoritate accede la guvernare, la putere, şi apoi încearcă să-şi impună valorile asupra întregii societăţi. Al doilea grad sau stadiu ar fi când minoritatea nu numai că-şi impune valorile, ci îi şi persecută pe cei care se opun noii ideologii oficiale. Al treilea grad ar fi când această persecuţie începe să implice şi anumite forme de violenţă. Se poate vorbi şi despre aceste tipuri de persecuţie în lume la ora actuală?

Benedict Rogers: Da, chiar aceasta cred că se întâmplă. Cu mulţi ani în urmă, pastorul Johan Candelin, de la Alianţa Evanghelică Mondială, un expert în libertatea religioasă, chiar a identificat ceea ce dumneavoastră descrieţi – cele câteva stadii ale persecuţiei, începând cu dezinformarea, continuând cu discriminarea şi sfârşind cu persecuţia deplină.

Evident că atunci când comparăm ce se întâmplă în Europa cu ceea ce vedem în alte părţi ale lumii, în termeni de violenţă, diferenţa este foarte mare. Este, totuşi, profund îngrijorător să vedem că libertatea religioasă şi de conştiinţă sunt subminate în diverse moduri şi că responsabilii din sistem şi cei din mass-media răspândesc o naraţiune unică, pe care, dacă o respingi, ţi-ai putea face viaţa grea.

CS: Se poate vorbi de o ideologie care tinde să devină totalitară? Şi că, în numele acesteia, se limitează libertatea de exprimare în numele toleranţei, transformând „toleranţa“ într-un cuvânt golit de sens, o formă goală, devenită doar pretext pentru persecuţie?

Benedict Rogers: Da, absolut. Toleranţa este adesea prost întrebuinţată şi există anumite forme de aşa-zisă „toleranţă“ care, de fapt, sunt extrem de intolerante faţă de orice opinii alternative. Astfel că eu cred că în Europa avem nevoie să reînvăţăm principiul că ne putem respecta şi când nu cădem de acord: când vedem diferit chestiunea căsătoriei sau a vieţii, sau oricare alte chestiuni, ar trebui să li se lase oamenilor libertatea de a avea păreri diferite şi de a-şi exprima dezacordul în mod respectuos. De exemplu, dacă ai o opinie tradiţională referitor la căsătorie nu înseamnă neapărat că eşti intolerant…

Link către interviul integral din RL.