Biserica Ortodoxă Română rămâne ultraconservatoare, sfidând cererile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Reacţia dură a Bisericii Ortodoxe Române la promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis a legii prin care a fost introdusă educaţia sexuală a în şcoli denotă o mişcare spre ultraconservatorism din partea instituţiei, care riscă astfel să piardă încrederea noilor generaţii şi să ducă chiar la radicalizarea unui nucleu al susţinătorilor ei

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a avut luni o reacţie extrem de dură faţă de intrarea în vigoare a legii care prevede obligativitatea ca în şcoli să fie organizate, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii. Patriarhia a catalogat această lege drept „un atentat asupra inocenţei copiilor” ce le împiedică dezvoltarea firească, asta deşi în ultimii ani Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a subliniat în mod constant necesitatea orelor de educaţie sexuală, iar asociaţiile de elevi din ţara noastră au militat pentru aceste ore în contextul în care 10 din 100 de mame din România au sub 19 ani. Acesta este doar ultimul episod în istoria recentă unde BOR a avut o poziţionare ultraconservatoare în problemele societăţii, după lobby-ul puternic pentru relaxarea măsurilor de distanţare socială cu ocazia Paştelui, critica proiectelor normative pentru parteneriatul civil şi până la susţinerea referendumului pentru redefinirea familiei.

„BOR menţine status-quoul conservator într-o Românie din ce în ce mai liberală” 

Potrivit analiştilor politici, BOR a urmat o poziţie conservatoare în ultimii ani, fapt ce a dus la o distanţare faţă de noile segmente ale populaţiei urbane, mult mai liberale. „În ultimii ani, a părut că Biserica a urmat un filon extrem de conservator, nedând semnele unei deschideri către societate sau către puncte de vedere care sunt doar tangenţiale cu ceea ce îşi doreşte Biserica. Putem face o comparaţie cu modul în care Biserica Catolică în epoca noului Papă s-a comportat în abordarea mult mai largă a anumitor teme, cu o deschidere evidentă faţă de anumite segmente mai tinere ale populaţiei, care sunt şi mai liberale. De partea cealaltă, BOR a părut că-şi doreşte contrariul, şi anume menţinerea status-quoului conservator într-o Românie din ce în ce mai liberală. Deşi semnalele unei Românii mai liberale sunt tot mai clare pe zi ce trece, prin prisma apartenenţei la Uniunea Europeană, a unei noi clase urbane ce se dezvoltă etc., BOR a părut că-şi doreşte să se opună acestui trend şi să rămână principalul exponent al unui conservatorism ancorat şi mai mult în trecut. Dacă a câştigat sau nu, Biserica ştie, poate că nu şi-a propus să devină mai deschisă, mai maleabilă şi mai aproape de anumite segmente de populaţie care nu sunt aşa de conservatoare”, este de părere analistul politic Adi Zăbavă. 

Extremism şi sărăcie, riscurile unei Biserici radicalizate

Pentru sociologul Mircea Kivu, o astfel de poziţionare a Bisericii aduce riscul generării unor curente extremiste în rândul adepţilor, unele curente anti-occidentale sau anti-vaccinare având o puternică rezonanţă în rândul comunităţii creştine din ţara noastră. „Începând cu referendumul pentru familie, BOR, o Biserică care a pierdut mult în aderenţa populaţiei tinere, a încercat prin diferite căi să recâştige nişte poziţii pierdute şi a intrat în teritorii unde în mod normal nu ar trebui să calce. A încercat să modifice Constituţia României, apoi chiar a reuşit să modifice în parte măsurile de protecţie sanitară pentru populaţie şi acum vedem un amestec în şcoli, o altă instituţie laică. Această lipsă de modernizare aduce riscul radicalizării, al generării unor extremisme. Riscurile sunt mari, pentru că situaţiile de criză, cum este cea prin care trecem acum, sunt favorabile unor astfel de mişcări”, a declarat acesta.

Potrivit sociologilor, Biserica a adoptat acest tip de discurs radical neavând o agendă constructivă de dezvoltare. „Biserica ar trebui să aibă un rol fundamental, cel puţin dat fiind contextul României, dar acest rol trebuie să fie unul pozitiv. Să se implice în dezvoltarea acelor zone rurale în care joacă un rol foarte important, şi poate pune o presiune reală pe factorul politic. Biserica Ortodoxă, dacă chiar ar vrea, ar putea juca un rol extrem de important în dezvoltarea României; din păcate, relaţia prea strânsă cu politicul, mai ales în mediul rural, face ca acest lucru să nu se întâmple. Gândiţi-vă că, dacă preoţii din mediul rural ar vrea să pună presiune pe factorul politic, împreună cu electoratul ar putea juca un rol extrem de important. Dar merge mai bine când lucrurile sunt aşa de la sine, fiecare îşi vede de treaba lui, enoriaşii vin la Biserică, preotul îşi face doar treaba de acolo, iar cu politicul rămânem în relaţii bune. Dacă subdezvoltarea celor mai multor părţi din mediul rural ar fi rezolvată, dacă comunele ar avea toate canalizare, apă, gaz, sistem de irigaţie, dispensar, dacă toate aceste zone ar fi vizate de investiţii, Biserica nu ar mai avea nevoie de un astfel de discurs radical, ci ea s-ar mula pe noile viziuni şi aşteptări ale populaţiei”, este de părere sociologul Vladimir Ionaş.

Biserica invocă un studiu finanţat de Biserica Mormonă

În comunicatul remis luni, BOR susţine că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educaţie sexuală reprezintă „un atentat asupra inocenţei copiilor, împiedicând dezvoltarea lor firească şi marcându-i pe aceştia pentru întreaga viaţă”. Citând studiul „Re-examinarea dovezilor: Educaţia sexuală completă în şcoli în Statele Unite ale Americii”, realizat de Institutul pentru Cercetare şi Evaluare din SUA, Patriarhia susţine că efectul introducerii educaţiei sexuale în şcoli este că tinerii îşi încep viaţa mult mai devreme. Potrivit publicaţiei „Să fie Lumină”, cercetarea este realizată de către un ONG din statul Utah, ONG care se ocupă cu cercetarea şi evaluarea programelor de educaţie sexuală, „în special a intervenţiilor bazate pe abstinenţă”. Dr. Stan Weed, liderul acestei organizaţii, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi ai abstinenţei ca metodă de reducere a riscurilor sexuale în rândul tinerilor, o metodă amplu criticată în rândurile cercetătorilor serioşi. Nu în ultimul rând, dr. Stan Weed este un lider al Bisericii Mormone. Altfel spus, în ciuda afirmaţiei Patriarhiei că acest ONG este o „organizaţia independentă cu peste 25 de ani de experienţă”, ea se dovedeşte a fi conectată direct la Biserica Sfinţilor Zilelor din Urmă, aşa cum este cunoscută Biserica Mormonă.

33 de milioane de euro este costul pe care îl suportă statul pentru că tinerii nu sunt învăţaţi cum să se protejeze de boli cu transmitere sexuală 

Ce a cerut Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Reacţia BOR vine în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat în repetate rânduri ţării noastre să introducă materia Educaţia sexuală ca materie obligatorie, arătând că în Portugalia copiii învaţă încă de la vârsta de cinci ani despre relaţii de prietene, consimţământ şi sexualitate, iar în Spania, Italia şi Cipru, de la 14 ani. Introducerea acestor cursuri a fost larg susţinută atât de organizaţiile non-guvernamentale, care au arătat cu degetul către procentul ridicat al mamelor cu vârste fragede, 10% având sub 19 ani, iar asociaţiile elevilor au susţinut că măsura reprezintă o soluţie faţă de abandonul şcolar, situat la un procent de 18,1% în România, cauzat şi de sarcinile nedorite. 

Klaus Iohannis a promulgat la începutul lunii legea care prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii.