Societate

articolul anterior articolul urmator

Bugetari care nu-şi plâng de milă

0
11 Oct 2010 12:30:00
Autor: adevarul
Carmen Ilie are două locuri de muncă, iar la unul dintre ele face şi naveta 30 de kilometri
Carmen Ilie are două locuri de muncă, iar la unul dintre ele face şi naveta 30 de kilometri

Bugetarii protestează, bugetarii fac miting, bugetarii fac grevă, bugetarii cer demisii. Aceasta este retorica dominantă a ultimelor luni, poate şi a celor viitoare. Există însă şi altfel de bugetari. În pofida crizei care i-a lovit crunt, nu protestează, nu ameninţă, nu bocesc, nu aşteaptă „să li se dea“. Sunt bugetarii care şi-au luat viaţa în propriile mâini, marcând o nouă abordare a ideii de muncă.

În fiecare zi, după cursuri, o tânără sibiancă, în vârstă de 23 de ani, lucrează ca agent „door to door" pentru o firmă de telecomunicaţii. Carmen Ilie a terminat două facultăţi şi a ales cu sufletul atunci când s-a hotărât să devină profesoară. Iubeşte mult copiii şi se bucură de fiecare dată când reuşeşte să contribuie la dezvoltarea acestora.

Banii pe care îi câştigă la şcoală sunt însă mult prea puţini pentru a-i asigura un trai decent, tânăra văzându-se astfel nevoită să găsească o alternativă.


Din dosar:

Partea I : Munca la români


Partea II: De la grădiniţă la fast-food



„În primul an în care am predat câştigam puţin peste 800 de lei. După diminuarea salariilor am rămas cu numai 630 de lei, bani din care nu reuşesc să-mi acopăr decât chiria şi taxele. Ca să pot să trăiesc, m-am angajat, în paralel, şi la Romtelecom, unde fac muncă de teren. Cu banii pe care îi câştig aici, în medie 1.000 de lei lunar, reuşesc să trăiesc, însă nu se poate pune problema de economii sau alte lucruri", spune tânăra.

Două slujbe, 15 ore pe zi

Pentru că predă la o şcoală care este la peste 30 de kilometri de Sibiu, în comuna Dobârca, tânăra profesoară pleacă de acasă la primele ore ale dimineţii şi de foarte multe ori se întoarce aproape de miezul nopţii.

„La ora 7.00 ies pe uşă, pentru a ajunge la Dobârca, acolo unde predau. Hainele pentru al doilea serviciu le iau în maşină, pentru că nu am timp să trec pe acasă să mă schimb, când mă întorc în Sibiu. Iar duminica, singura zi liberă, prefer să dorm, să mă odihnesc. Pentru mine nu mai există timp liber. Am noroc că sunt o persoană foarte activă, însă toate problemele acestea nu au cum să nu mă demoralizeze", adaugă tânăra.

Dezamăgită de situaţia din ţară şi de problemele din învăţământ, Carmen este hotărâtă ca, după ce va acumula trei ani de experienţă, să plece în Belgia sau Germania, unde va preda româna pentru comunităţile de români de acolo.

 „Am făcut un calcul şi salariul de aici este cu aproximativ 1.800 de euro mai mic decât salariul unui debutant de acolo. Chiar dacă am ales cu sufletul acest domeniu, tind totuşi pentru siguranţă şi pentru o viaţă mai bună", mai spune Carmen.

Predă istoria la stat şi engleza la privat

Cristina Arteni (29 de ani) din Iaşi predă de cinci ani istoria, iar după micşorarea salariului a rămas cu doar 650 de lei. Ca să se poată descurca a optat pentru un al doilea loc de muncă, predă limbă engleză la o grădiniţă particulară, de unde mai câştigă 350 de lei. Cu alte cuvinte, cele două salarii însumează doar 1.000 de lei.

„Lumea poate mă judecă pentru că am fost «inconştientă» şi am luat un credit imobiliar cu rată lunară mare, de 350 de euro. Ideea este că atunci când am făcut-o era de doar 243 de euro, iar veniturile mele erau duble. În ultimul timp, leul s-a devalorizat, iar salariul a scăzut cu 60%", explică Cristina.

Femeia spune că face eforturi supraomeneşti pentru a-şi îndeplini sarcinile la ambele locuri de muncă. „Alerg toată ziua între liceu şi grădiniţă. Plec de la 7.00 şi ajung la 20.00. Pe timpul nopţii stau să-mi pregătesc lecţiile, să corectez testele. Este o fugă continuă ca să pot câştiga aceşti bani", spune Cristina.

„Apelez la bunici ca să am ce mânca"

Sporurile au murit, trăiască sporurile! 2.400 de lei pe an de fiecare angajat, pentru „ţinută decentă”, la Primărie 

0 Comentarii

Modifică Setările