Societate

articolul anterior articolul urmator

Când iubeşti... mai contează că e rom(ân)?!

62
5 May 2019 21:04:32
Ciprian Necula
@Mura/FamiliiSiMaiTraditionale
@Mura/FamiliiSiMaiTraditionale

Iubirea pare a fi soluţia la orice! O persoană care iubeşte, trece peste prejudecăţile societăţii despre persoana iubită, devenind, la rândul ei, subiect de bârfe şi de ipoteze, victimă a prejudecăţilor prin asociere, părinte a unor copiii care sunt şi romi şi români sau... nici una, nici alta! Cu toate acestea, zeci de mii de cetăţeni români trăiesc şi cunosc iubirea în familii mixte etnic.

Relaţii intime între membrii celor două etnii au existat chiar şi în perioada robiei, fiind nenumărate documente de arhivă care vorbesc despre acest lucru. Cu toate acestea, căsătoriile erau aproape imposibile între două persoane aparţinând acestor două grupuri etnice. O variantă era ca românul/românca, ce se căsătorea cu un rom/romnie, dat fiind statutul social asociat etniei romilor, trebuia să treacă în robie. O altă metodă, folosită de-a lungul istoriei, era să fugă împreună şi să îşi asume consecinţele acestei fărădelegi. Din acest motiv, căsătoriile mixte nu reprezentau ceva comun până la sfârşitul secolului XIX. Iubire a existat, mărturisită de documentele de arhivă – devenit subiect de film pentru Aferim, în regia lui Radu Jude... căsătorie, nu prea!  

„Deh, Ioane, deh! Io româncă, tu ţigan”!

După eliberarea romilor din sclavie, obţinând statut egal cu oricare alt membru al Principatelor Române, căsătoria a devenit posibilă, dar, din păcate, nu există surse documentare privind numărul acestora. În perioada celui de-al doilea Război Mondial, când mii de romii erau deportaţi din România pro-nazistă, deşi căsătoriile mixte erau indezirabile, existau mai multe familii mixte române-rome, ceea e a generat confuzie şi măsuri extreme din partea regimului. Un caz povestit de o femeie romă, care a trecut prin perioada respectivă, ne indică bâjbâiala autorităţilor în cazul familiilor mixte: „era o familie vecină, ea româncă, el de-al nostru. Când a venit să îi ridice şi pe ei, femeia a ieşit pe stradă, şi-a dat jos baticul şi a strigat după bărbatul ei – Deh, Ioane, deh! Io româncă, tu ţigan”, probabil încercând să scape de moartea sigură din lagărele din Transnistria. Replica soţului ei, conform mărturiei, poate genera o întreagă dezbatere despre ce reprezintă identitatea etnică: „Bine, Fănico, dar copiii noştri ce sunt atunci?!”. Nu au mai fost deportaţi, autorităţile nu aveau o soluţie şi, mai mult, regimul nazist era învins.

Suntem împreună!

Dacă în 2007 aproape jumătate din populaţie, mai precis 46%, nu ar fi dorit să aibă rude prin alianţă de etnie romă (CNCD, 2007, p. 66), în 2019 procentul acestora a scăzut la 29% (CNCD, 2019, p. 2). Indiferent de opinia purtătorilor prejudecăţi, în România noastră, căsătoriile mixte româno-rome, indiferent de gen, nu mai reprezintă pentru nimeni o surpriză. Sunt zeci de mii de bărbaţi şi femei care nu au ţinut cont de etnia partenerului lor. Alţii, în schimb – precum familia sau prietenii - ţin cont, canalizându-şi prejudecăţile şi stereotipurile despre „cealaltă” etnie în raporturile lor cu familia mixtă. Mulţi romi aflaţi în căsătorii mixte preferă să îşi ascundă sau nege originea etnică, pentru a nu întâmpina prejudecăţile familiei partenerului lor. Alţii, cei mai mulţi, de altfel, sunt nevoiţi să înghită constant referinţele peiorative la „ţigani”, el sau ea fiind, desigur, excepţia. Asta până la prima eroare, când îi este reamintit, ca o răbufnire, că vine dintr-o altă etnie, una percepută ca fiind „inferioară”. Sunt şi cazuri de succes, multe, când percepţia etnică este învinsă, când oamenii se tratează ca oameni, pentru că sunt oameni şi originea etnică are relevanţă doar pentru anumite practici culturale. Sunt zeci de mii de copiii născuţi în familii mixte, care sunt cetăţeni români, etnici romi şi români în egală măsură! Şi, sigur, toate situaţiile prezentate mai sus au fost captate de către un alt film, respectiv telenovela „Inimă de ţigan” şi toată seria care a urmat după.

#aresel

Prejudecăţile pot fi învinse doar prin interacţiune, respect mutual pentru o cultură diferită şi, categoric, prin iubirea de aproape. Totodată, autorităţile trebuie să îşi facă treaba, pentru a oferi romilor şanse egale de dezvoltare şi participare publică, căci au cam uitat timp de 28 de ani să repare greşelile istorice ale statului nostru. Dacă eşti de acord cu acest lucru, semnează şi tu petiţia #aresel adresată candidaţilor pentru alegerile europarlamentare din această lună, prin care se solicită o abordare realistă a problematicii romilor. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

62 Comentarii

Comandor Gherghisan
5.05.2019, 21:55:39

Comentariu considerat abuziv.

Adrian Foangă
5.05.2019, 22:29:43

Gherghisane, parca si tu spunea ca esti casatorit cu o tiganca. Acum nu mai recunosti? Tiganii sunt cei mai fideli oameni, de aceea va sfatuiesc sa va gasiti un tigan au o tiganca si sa intemeiati familii trainice alaturi de ei, pentru ca Romania sa aiba un viitor luminos.

-11 (23 voturi)
microtron
5.05.2019, 22:15:41

Comentariu considerat abuziv.

Adrian Foangă
5.05.2019, 22:30:34

Domnul Nicula este un tigan adevarat, si nu se rusineaza sa expuna problemele tiganilor. Trebuie respectat si ajutat.

-10 (26 voturi)
GRIGORIU Grieg
5.05.2019, 22:34:35

Articolul e bine intentionat si ca principiu nu am nimic impotriva casatoriilor mixte. Problema nu este diferenta de rasa in sine (romanii si tiganii sunt oricum aceeasi rasa dupa parerea mea, caucaziana - vorbesc in general si despre casatorii inter-rasiale intre un caucazian si un african, de exemplu), problema zic sunt diferentele prea mari de in obiceiuri, educatie, asteptari care duc, dupa ce se stinge vapaia iubirii la conflicte dure intre soti de foarte multe ori, dupa experienta mea. Daca nici unul nu este dispus sa cedeze si un barbat arab (cu obiceiuri specifice) le impune sotiei ne-arabe (un exemplu) - casnicia nu va fi fericita. Cred totusi ca premizele unei casatorii roman-tigan are mai mari sanse sa fie una fericita pentru ca, cel putin teoretic ambii parteneri pot sa fi beneficiat de o educatie bazata pe acelasi set de norme si idei, fata de o casatorie intre un roman si un eskimos, de exemplu.

-7 (19 voturi)

Vezi toate comentariile (62)