Care sunt meseriile cel mai bine plătite din România

Deşi românii au lefuri mici comparativ cu vest-europenii, domenii precum IT, administrativ, comercial şi tehnic vin cu salarii care depăşesc 2.000 de euro brut, arată un studiu lansat recent.

Persoanele care lucrează în domeniul IT, cele care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrativ şi comercial şi inginerii sunt cei mai bine plătiţi angajaţi români. Aşa arată cel mai recent studiu făcut de Patronatul Investitorilor Autohntoni (PIAROM), cu sprijinul Inspecţiei Muncii, potrivit căruia doar 2% din românii care au un loc de muncă primesc un salariu brut de 2.000 de euro sau mai mult în timp ce 6% au reuşit să obţină, anul trecut, între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună iar 9% din angajaţi au încasat salarii cuprinse între 700 şi 1.000 de euro, subliniază studiul citat, care nu i-a luat prin surprindere pe specialiştii din piaţa muncii. 

„Economia nu-şi permite să plătească salarii de start de 500 - 700 de euro. Candidatul respectiv trebuie să fie foarte performant ca să obţină o astfel de sumă. Asta pentru că pe lângă cei 500 - 700 de euro, angajatorul are şi alte costuri pe care le plăteşte. Are un cost cu biroul pe care stă acea persoană, are un cost cu electricitatea pe care o consumă, iar banii aceştia, ca angajator, îi scoţi în timp. Când aduci un nou angajat în firmă eşti nevoit să îl formezi, să îl obişnuieşti cu cultura organizaţională. Deci costuri există indiferent că vorbim de stat sau de privat. Oamenii se formează în timp”, a mai explicat, pentru „Adevărul”, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu. 

Concret, la nivelul României există doar şase sectoare în care mai mult de jumătate din contractele de muncă înregistrate sunt remunerate cu salarii brute de încadrare ce depăşesc 700 de euro, între care se numără domenii precum tehnologia informaţiei, extracţia petrolului sau intermedierile financiare. La pol opus, românii care au cele mai mici salarii din piaţă, lefuri ce nu depăşesc decât în rare ocazii pragul de 350 de euro, sunt paznicii, ajutoarele de bucătar, muncitorii din domeniul agriculturii şi persoanele care lucrează în industria textilă, notează studiul citat. 

Topul regiunilor cu cele mai mari şi cele mai mici salarii

Diferenţe majore referitoare la salarizare se regăsesc în plan regional. Astfel, nivelul salariilor de încadrare din municipiul Bucureşti este cu 24,71% mai mare decât media naţională, arată raportul citat. Salarii mari se înregistrează şi în Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov şi Ilfov. La pol opus, medii de salarizare situate cu mult sub mediile naţional şi chiar regionale se înregistrează în judeţele Maramureş, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Harghita. Tot în judeţele unde salariile sunt mai mari şi locurile de muncă se găsesc din plin. 

„Locurile de muncă sunt în zonele cu şomaj mic. Aici, economia este mai dezvoltată şi au nevoie de salariaţi. Acolo unde şomajul este mare, în zona Moldovei, şi locurile de muncă sunt puţine. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii face ca marile companii să nu deschidă fabrici în nord-estul ţării, pentru că au dificultăţi în a transporta terestru marfa în Europa centrală şi de vest. În zona de sud-vest, fiind locuri de muncă oamenii preferă să muncească”, a explicat Chicioreanu. 

Putem spune că au început corecturile salariale

Ultima statistică privind rata şomajului arată că acesta este în scădere la nivel naţional. În prezent, în România există 313.025 de şomeri, din care 57.491 sunt şomeri indemnizaţi şi alţi 255.534 intră în categoria şomerilor neindemnizaţi, România având mai mulţi şomeri bărbaţi decât femei. 

Potrivit acestuia, dacă înainte existau diferenţe între aşteptările salariale ale bărbaţilor şi cele ale femeilor, ele s-au mai estompat în ultima vreme. „Femeile îşi găsesc slujbe în domeniul de vârf, în special în multinaţionale şi putem spune că au început corecturile salariale. Aceste discrepanţe care încă se regăsesc în anumite sectoare îşi au originea în cultura românească”, a completat specialistul în recrutare. 

Câţi şomeri sunt în România

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 88.000 de şomeri provin din mediul urban şi peste 224.000 din mediul rural, potrivit statisticilor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

La ora actuală, cei mai afectaţi de şomaj sunt românii cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, urmaţi de cei din grupa de vârstă 30 - 39 de ani, la pol opus aflându-se persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM. Sub 5% din cei cu studii superioare sunt şomeri, arată cifrele Ministerului Muncii.