Care sunt priorităţile noului ministru al Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii

Medicamente noi, toate compensate pentru pacienţi, program de radioterapie pus la punct, aparatură pentru spitale din Bucureşti şi din ţară, cu bani de la Banca Mondială – sunt câteva dintre promisiunile făcute de Florian Bodog, noul şef de la Sănătate.

Medicamente compensate, program de radioterapie, achiziţii pentru spitale cu bani de la Banca Mondială. Acestea sunt doar câteva dintre planurile noului ministru al Sănătăţii, Florian Bodog pentru noul mandat. De altfel, şi aşteptările pacienţilor şi medicilor se leagă tot de problematica medicamentelor şi a rezolvării lipsurilor din unităţile sanitare publice, astfel încât viaţa pacienţilor să nu mai fie pusă în pericol.

Totuşi, prima prioritate a noului ministru pare a fi legată de penuria de medicamente din România, care s-a adâncit în ultimii doi ani, pacienţii fiind puşi în situaţia de a umbla din farmacie în farmacie pentru a obţine tratamentul de care au nevoie.

Concret, Florian Bodog a anunţat că toate medicamentele evaluate de Agenţia Naţională a Medicamentului vor fi introduse pe lista de compensate, indiferent de denumirea medicamentului. Mai mult, el a precizat că procesul va fi unul continuu. „Noi am spus că în primul trimestru introducem medicamente noi, dar aceasta va fi repetată ori de câte ori va fi nevoie, ori de câte ori vor fi medicamente care au fost evaluate deja de Agenţia Naţională a Medicamentului”, a explicat ministrul.

16 medicamente noi ar putea intra la compensare

În primă fază, e vorba de 16 molecule noi, care sunt deja evaluate, pentru cancer, boli hepatice şi boli cardiovasculare, a punctat oficialul. De cealaltă parte, reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi susţin că introducerea de noi medicamente este esenţială, în contiţiile în care bolnavii ajung la medic în stadii târzii ale bolii. „Vrem, în primul rând, să avem medicamente şi acces la un serviciu medical atunci când este cazul. Legislaţia este în prezent încrucişată, motiv pentru care nu avem acces la molecule noi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

În ceea ce priveşte ordinul privind reducerea preţului la medicamente, Bodog a subliniat că „nu este în interesul guvernului să ieftinească medicamentele şi să dispară de pe piaţă sau să plece la export paralel”. „Încercăm să găsim cea mai bună cale ca această ieftinire să nu se repercuteze negativ asupra pacienţilor”, a completat ministrul Sănătăţii.

Achiziţiile pentru spitale prin intermediul banilor europeni reprezintă şi ele priorităţi pentru Ministerul Sănătăţii, în discuţie fiind 250 de milioane de euro din care până acum au fost utilizate doar cinci milioane, potrivit ministrului.

Dimulescu, Elias: „România stă prost la capitolul radioterapie”

Astfel, prin program vor fi achiziţionate, în primul rând, trei acceleratoare liniare de particule (aparate ultramoderne de radioterapie), pentru Institutul Oncologic din Bucureşti şi Spitalul Elias, care sunt într-o fază mai avansată cu documentaţia, şi pentru Centrul Oncologic din Oradea.
Spre exemplu, profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Capitală, recunoaşte că România stă prost la capitolul radioterapie, care vine în sprijinul bolnavilor cu afecţiuni oncologice, tot mai numeroşi, descoperiţi în stadii tot mai târzii.

„Fără acest program, nu putem face niciun progres. Aparatele sunt vechi, nu sunt performante şi ducem lipsă de fizicieni şi personal medical, asta în contextul în care cancerul face ravagii în România. Programul de acţiune privind accidentul vascular cerebral trebuie să funcţioneze şi el, intervenţional suntem limitaţi, până nu se dezvoltă centre vom continua să ne numărăm printre primele ţări europene din perspectiva deceselor prin atac cerebral”, a explicat profesorul Dimulescu.

„Lipseşte accesul la investigaţii, dacă ai noroc, reuşeşti să faci un RMN sau un PET-CT, dar când vine vorba de recomandarea unor tratamente, constaţi, cu stupoare, că nu ai acces la terapii, chiar dacă ele există pe hârtie”, a completat şi Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România.

Aparate de anestezie pentru spitale

Totodată, spitalele judeţene din 34 de oraşe din ţară vor primi 240 de aparate de anestezie, din acestea, două aparate standard şi două de înaltă performanţă vor reveni municipiului Oradea, unul pentru chirurgie cardio-vasculară şi altul pentru neuro-chirurgie.

„Subliniez din nou că este un program naţional, 34 de oraşe vor beneficia de aceste aparate. Fără costuri din partea autorităţilor locale sau a spitalelor. Licitaţia, deschiderea ofertelor va fi la mijlocul lunii februarie, urmând în martie semnarea contractelor”, a spus ministrul.

Cine este Florian Bodog

Florian-Dorel Bodog (45 de ani) este un medic bihorean intrat oficial în politică în 2012, până atunci deţinând, cu sprijinul PSD, mai multe funcţii: director al Spitalului Judeţean din Oradea, şef al Direcţiei Generale de Sănătate Publică, secretar de stat şi ulterior senator PSD. El este profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea , al cărei decan este, iar în octombrie anul trecut fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că are doar două articole publicate.

Ping-pong în declaraţii între Bodog şi Voiculescu

Recent instalant în funcţia de ministru al Sănătăţii, Florian Bodog a declarat că situaţia privind vaccinurile este una dezastruoasă, serurile din schema de imunizare obligatorie fiind fie insuficiente, fie neachiziţionate.

„Am găsit o situaţie dezastruoasă, cu vaccinuri insuficiente sau chiar neachiziţionate. Din cele cinci vaccinuri obligatorii cu care trebuie imunizaţi copiii, numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei, adică al vaccinului BCG, există doze suficiente. În cazul celorlalte vaccinuri am constatat lipsa de stoc sau stocuri insuficiente, ba chiar un vaccin neachiziţionat (vaccinul diftero-tetano-pertussis)”, a declarat oficalul, dând vina pe fosta conducere din Ministerul Sănătăţii, care nu ar fi finalizat la timp licitaţiile pentru achiziţia de vaccin.

Replica fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, nu a întârziat însă să apară. Tehnocratul a arătat că situaţia de „criză” în privinţa vaccinului hepatitic B este creată de expirarea autorizaţiei fabricii cu care lucrează distribuitorul „contractat de Guvernul României (contract încheiat în 2014)”.
„Cât despre absenţa iniţierii unor licitaţii pentru vaccinuri, vreau să-i reamintesc domnului ministru o situaţie mai mult decât îngrijorătoare.

Contractele încheiate de către minister cu diverşi distribuitori pentru vaccinuri datează aproape în exclusivitate din anii 2014 — 2015 şi sunt formulate în defavoarea ministerului şi în favoarea distribuitorului”, a completat Voiculescu, punctând că toate contractele încheiate în perioada 2014 - 2015 pe partea de vaccinare „leagă România cu mâinile la spate”.