Care este volumul de lemn exploatat în România? O poveste, câteva statistici oficiale, interpretări

De la bun început mă declar un iubitor de natură, păduri, ape şi munţi. Încerc ca, măcar o dată pe lună, să merg pe munte cu familia, prietenii sau în ture organizate de lideri montani internaţionali şi ghizi turistici autorizaţi.

Atunci când nu cunoşti muntele, nu ai timp suficient să te documentezi pentru o tură de trekking sau de via ferrata, nu dispui de toate echipamentele (cască pentru escaladă, mănuşi, hamuri, kituri de siguranţă, scripeţi, coardă ş.a.), cel mai mai bine este să apelezi la serviciile unor persoane autorizate (de meserie). Drumeţiile în natură trebuie să fie o plăcere, nu prilej de probleme.

Era o vreme când plecam singur pe munte, fără să-mi pun probleme legate de întâlniri neprevăzute cu animalele sălbatice. Sâmbăta, pe la ora 7:00 A.M., mă urcam la volanul maşinii, iar pe la 10:00 ajungeam la Izvorul Muntelui, direct în traseu. De regulă, urcam pe la Lutu Roşu şi coboram prin Jgheabul cu hotar sau pe la Poiana Maicilor. După o zi de efort plăcut (9 ore dus-întors), un punct de belvedere pe Vf. Toaca, o masă bună la Cabana Dochia, seara mă întorceam la Iaşi. De la montaniarzii cu experienţă am reţinut că sălbăticiunile evită omul, cel mai periculos animal (social) dintre toate câte există pe faţa pământului.

Acum, nu mai am curajul să mă duc singur pe Ceahlău, Bistriţa, Giumalău, Rarău, Călimani, Rodnei – munţii cei mai apropiaţi de localitatea de reşedinţă – întrucât s-au înmulţit alertele privind prezenţa urşilor chiar în traseele clasice/ marcate/ circulate. Ursul se plimbă nestingherit pe la Bicaz, în apropierea traseului de Via Ferrata Astragalus din Cheile Şugăului-Munticelu.1 Se întâmplă ca ursul să atace oi, vaci, ciobani, aşa cum s-a întâmplat recent în localitatea Panaci din judeţul Suceava (iulie 2021)2. Alteriori, urşii sunt descoperiţi morţi, din cauza tamponării cu autovehicule sau chiar tranşaţi de persoane necunoscute, aşa cum s-a văzut sub un pod din localitatea Tarcău din judeţul Neamţ (septembrie 2021)3. La pagubele făcute de urşi ciobanilor sau prin gospodării se adaugă şi cele ale haitelor de lupi. Recent, în localitatea Cârlibaba din judeţul Suceava, nu mai puţin de 65 de mioare au fost sfâşiate de o haită de vreo 9 lupi 4.

Pădurarii şi paznicii de vânătoare susţin că efectivele de urşi şi de lupi s-au înmulţit peste măsură în ultimii ani – aspect care este adevărat într-o oarecare măsură. Nu avem la dispoziţie date bazate pe recensăminte ale animalelor sălbatice – cercetări bazate pe observaţii sistematice, la faţa locului, efectuate de către personalul silvic. Dar adevărat este şi faptul că pădurea dispare de pe o zi pe alta. Mi s-a întâmplat de multe ori să urc pe munte şi, după vreo două ore de ascensiune, să fiu şocat de peisaj: pădure relativ tânără, tăiată proaspăt, urgie care nu se vede de la baza muntelui. S-or fi înmulţit sălbăticiunile, dar nici casa lor nu mai este ca odinioară. Până şi fructele de pădure (zmeura, murele, afinele, merişoarele) sunt exploatate fără a mai ţine cont că şi gura ursului trebuie să se hrănească cu ceva. Dacă pădure şi hrană nu mai are, ursul iese ca tâlharul în traseul montaniarzilor, vine la stână, intră taman în gospodărie.

Pădurea dispare şi acest lucru se reflectă şi în statisticiile oficiale privind exploatarea (legală) a lemnului. Anual, Institutul Naţional de Statistică (INS), derulează cercetarea „Volumul de lemn exploatat”, care este de tip exhaustiv şi se adresează operatorilor economici cu activitate de exploatare a lemnului, care au exploatat masă lemnoasă în anul 2020. Datele au fost colectate de la 4111 operatori economici prin intermediul unui chestionar statistic. După culegerea, procesarea şi analiza datelor, a rezultat că, în anul 2020, operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au raportat un volum de lemn exploatat mai mare cu 12,9% faţă de anul 2019. Din punctul de vedere al statisticii oficiale, volumul de lemn exploatat se referă la volumul care rezultă din exploatare, evidenţiat în documentele primare ale operatorului economic, inclusiv volumul cojii şi al altor sortimente secundare (volumul de crăci, resturi de exploatare şi consumuri tehnologice). Ce nu este evidenţiat, cu alte cuvinte exploatat illegal, nu se reflectă în statisticile oficiale.

În ceea ce priveşte volumul de lemn rotund exploatat, în anul 2020 faţă de anul anterior, INS arată că s-a înregistrat o creştere cu 13,4%. Volumul de lemn rotund se calculează prin însumarea volumului de lemn de lucru şi a lemnului pentru foc: răşinoase, fag, cvercinee (stejari), diverse specii tari (carpen, salcâm, paltin, ulm, mesteacăn, frasin, nuc, jugastru, castan, cireş, etc.) şi diverse specii moi (plop, anin, tei, salcie, etc.). În volumul total de lemn rotund exploatat, ponderea cea mai mare o au speciile de foioase (58,6%), în timp ce speciile de 

răşinoase acoperă 41,4%. Dintre speciile de foioase, lemnul de fag are ponderea cea mai mare, respectiv 32,2% din totalul lemnului rotund exploatat.

Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/vol_lemn2020r.pdf

În anul 2002, volumul de lemn rotund exploatat a fost de 10.669.461 metri cubi şi a crescut în anii următori, ajungând în anul 2019 la un volum de 15.921.812 metri cubi. Media volumului de lemn rotund exploatat în perioada 2002-2019 a fost de 13.529.137 metri cubi. Principala destinaţie a lemnului rotund a fost reprezentată de buşteni, în proporţie de 50,9 %, urmată de lemnul pentru foc în proporţie de 35,6%, după cum se poate observa şi în tabelul următor.

Tab. Destinaţia lemnului rotund în anul 2020 comparativ cu anul 2019 (în mii metri cubi)

Sursa datelor: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/vol_lemn2020r.pdf

Conform precizărilor metodologice ale INS, buştenii se valorifică în obţinerea de cherestea, traverse, grinzi, lamele pentru lădiţe, frize pentru parchet clasic sau stratificat, frize pentru plăci

îmbinate din lemn masiv, doage pentru butoaie şi budane. Lemnul rotund şi despicat se foloseşte la producţia de celuloză, la producerea plăcilor din aşchii de lemn (PAL, OSB etc.) sau a plăcilor din fibre de lemn (PFL, PAF etc.). Prin alte sortimente de lemn rotund se înţelege lemnul utilizat pentru susţinerea lucrărilor miniere în subteran, lemnul destinat utilizǎrii în construcţii (în special în zonele rural), la obţinerea de extracte tanante vegetale (lemn de stejar, molid, salcâm şi salcie), la confecţionarea de araci, spalieri, cozi de unelte şi alte produse de această natură. Lemnul pentru foc este destinat arderii pentru încălzire, pregătirea hranei, uscarea sau deshidratarea unor produse 5.

Datele statistice prezentate anterior reprezintă faţă văzută (oficială) a exploatării lemnului din pădurile patriei, aşa cum reiese din înregistrările contabile ale unităţilor economice care se ocupă cu această activitate. Potrivit World Wide România, exploatarea ilegală a lemnului porneşte de la anumite lacune sau portiţe permise de legislaţie: „lemnul nu se vinde ca produs, ci ca organism viu, ca arbore pe picior. Practic, se vinde dreptul de a recolta dintr-o anumită suprafaţă de pădure (sau „partidă”, cum e numită oficial) un anumit număr de arbori măsuraţi în prealabil. Această măsurătoare, având o eroare legală de cel puţin 20%, fără a mai lua în calcul şi subiectivitatea factorului uman, are un evident caracter estimativ, aşa cum o recunoaşte şi Codul Silvic” 6.

Prin subterfugii legale ca acelea menţionate anterior şi complicităţi de tot felul, în fapt, volumul de lemn exploatat şi valorificat pe piaţă este mult mai mare decât volumul de lemn contractat pentru exploatare. Lemnul rezultat din exploatările ilegale este introdus pe piaţă prin transporturi supradimensionate, transport multiplu, efectuat în baza aceluiaşi aviz de însoţiere a mărfii, sau chiar prin transport fără documente legale. În felul acesta, puţin câte puţin, pădurile ţării dispar, aparent pe nevăzute. Dezastrul capătă proporţii nebănuite, înfiorătoare, atunci când vizualizăm hărţile satelitare gen Google Maps.

Potrivit Greenpeace România, care citează ca sursă administrativă Inventarul Forestier Naţional (Ciclul II), jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de milioane de metri cubi anual. Autorităţile reuşesc să recupereze doar 200.000 de metri cubi de lemn din cantitatea totală exploatată ilegal (furată 7). În anul 2018, autorităţile judeţene reprezentate de Garda Forestieră şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie, au descoperit la doar 23 km de Iaşi un dezastru: pe o suprafaţă de cca. 60 de hectare au fost tăiaţi în jur de 20.000 de copaci, se pare, pentru a fi valorificaţi ca lemn de foc 8.

Prin anul 2003, am descoperit pădurea de arbori seculari Dobrovăţ-Bârnova. Drumul care leagă Iaşul de localitatea Dobrovăţ era asfaltat parţial pe vremea aceea, nefiind foarte circulat. La ieşirea din pădurea seculară („pădurea regală”, după cum o numeau unii localnici), se profila maiestuoasă Mănăstirea Dobrovoţ, ultima ctitorie din timpul domniei voievodului Ştefan cel Mare. Acum, pe pajiştea de la intrarea în localitate, sunt construite o mulţime de case, care-mai-de-care cu ciudăţeniile lor arhitecturale. În anul 2019, tot în acest loc, s-a desfăşurat şi concertul Afterhills, un fel de variantă locală a Untold-ului de la Cluj, o „binecuvântare” pentru sălbăticiunile pădurii. Un an mai târziu a fost demarat un proiect Romsilva de exploatare a lemnului în mai multe parcele din pădurea Dobrovăţului. Au fost discuţii, proteste, explicaţii oficiale, articole în presă... dar tăierile au continuat conform planului aprobat de autorităţi.

În perioada 30 septembrie – 3 octombrie a.c., Greenpeace şi Asociaţia „Codrii Iaşilor” vor organiza o tabără în cadrul evenimentului „Vrem Parcul Natural Codrii Iaşilor”, care reuneşte acţiuni de ecologizare, tururi ghidate, dezbateri cu autorităţi şi invitaţi seciali, ateliere de activism, pentru a sensibiliza publicul larg cu privire la necesitatea ocrotirii pădurilor din jurul Iaşului 9 – unul dintre cele mai poluate oraşe din România. Astfel de acţiuni, din ce în ce mai curajoase, reprezintă o şansă pentru pădurile ţării – adăpostul şi hrana animalelor sălbatice –, bucuria iubitorilor de drumeţii în natură, de ape curate şi de munţi împăduriţi. Statisticile oficiale şi datele provenite din alte surse publice sau private, arată că exploatarea lemnului creşte de la an la an, pădurea se micşorează, iar plămânii noştri devin tot mai afectaţi. E timpul să spunem împreună STOP defrişărilor ilegale!”

1 Ziar Bicaz.ro: https://www.ziarbicaz.ro/bicaz-chei-video-uitati-cat-de-aproape-de-case-a-filmat-un-baiat-ursul, ultima accesare septembrie 2021.

2 Adevărul: https://adevarul.ro/stiri-locale/suceava/doi-ciobani-au-fost-atacati-de-un-urs-unul-este-2109627.html, ultima accesare septembrie 2021.

3 Ziar Piatra Neamţ.ro: https://www.ziarpiatraneamt.ro/neamt-urs-transat-pus-in-saci-si-aruncat-pe-malul-unui-parau, ultima accesare septembrie 2021.

4 Monitorul de Suceava: https://www.monitorulsv.ro/Local/2021-09-15/O-haita-de-lupi-a-facut-prapad-intr-o-turma-de-oi-65-de-mioare-ucise-sau-disparute, ultima accesare septembrie 2021.

5 Institutul Naţional de Statistică, Precizări metodologice la cercetarea statistică privind volumul de lemn exploatat, https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/silvicultura/precizari_metodologice2020.pdf, ultima accesare septembrie 2021.

6 WWF România, Modalităţi de recoltare ilegală a lemnului şi de introducere a acestuia pe piaţă, https://wwf.ro/noutati/blog/modalitati-de-recoltare-ilegala-a-lemnului/, ultima accesare septembrie 2021.

7 Greenpeace România, Află cât se taie, https://www.greenpeace.org/romania/implica-te/afla-cat-se-taie/, ultima accesare septembrie 2021.

8 Ziarul de Iaşi, Masacrul de lângă Iaşi. O pădure superbă de stejari este decimată sistematic, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-masacrul-de-langa-iasi-o-padure-superba-de-stejari-este-decimata-sistematic--196161.html, ultima accesare septembrie 2021.

9 Ziarul de Iaşi, Vrem Parcul Natural Codrii Iaşilor, https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/a-vrem-parcul-natural-codrii-iasilora-sunteti-invitati-pe-platoul-repedea-la-releu--301468.html, ultima accesare septembrie 2021.