Carte poştală cu o urare de Sfântul Ion

Marea sărbătoare creştină a Sfântului Ioan Botezătorul are, aşa cum se ştie, o rezonanţă tulburătoare în onomastica spiritualităţii româneşti, căreia îi răspunde marea literatură română şi prin fundamentalul roman „Ion”, prototipul personajului tutelar.

Vă cer, aşadar, acestea fiind spuse, să-mi îngăduiţi să schiţez recunoscător portretul personajului pe care în memoriile mele îl consider cel mai aproape, nu numai rudă, dar şi sprijin devotat şi generos al întregii mele biografii, purtător al simbolicului nume şi care s-a făcut cunoscut în cercurile artistice şi scriitoriceşti,  actori, pictori, sculptori, cântăreţi merituoşi cărora, atunci când atâţia oameni bogaţi nici nu se gândeau la ei, acesta le-a oferit, la aniversare vârstei lor înaintate de 75-80-85 ani, premii generoase şi o atenţie cu totul excepţională, chiar şi prin iniţiativa legiferării pensiilor viagere ale lumii artistice. Sunt cunoscute astăzi aceste ofrande care i-au însoţit pe cei mai de seamă reprezentanţi ai spiritualităţii româneşti care s-au bucurat – şi se bucură până astăzi – de generoasa lui prietenie.

Dar eu sunt dator să adaug la personalitatea lui Ion Antonescu - căci despre el este vorba - fiu de ţăran din Ţara Loviştei – vocaţia ctitoriei prin ridicarea în satul lui de sub munte, din apropierea Posadei, a unei catedrale monumentale, la sfinţirea căreia, ca o recunoaştere, a fost prezent Prea Fericitul Patriarh Teoctist şi daniile cu care a sprijinit şi sprijină încă importante lăcaşuri istorice de cult creştin-ortodox din Oltenia de sub munte şi nu numai. Vocaţia ctitoriei îl aşează printre cei mai de seamă oameni ai timpului nostru românesc din ultimele decenii.

Cu mare dragoste, prietenii apropiaţi îi spun şi „Marchalul” turismului românesc, cel care a organizat peste 100 de excursii în Ţara Sfântă.

Iată de ce m-am văzut dator să-i adresez şi pe această cale O Carte Poştală de ziua lui, însoţită de urarea de sănătate şi La mulţi ani!