Catedrala naţională care „divizează” – sau presa „progresistă” care manipulează?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România: „o catedrală care divizează” – titrează RFI. Şi Referendumul pentru Căsătorie a fost, nu-i aşa, „un Referendum care divizează”. Orice vine din partea Bisericii şi a zonei creştin-conservatoare a societăţii din România „divizează”.

În timp ce tot ce vine din partea agendei „progresiste” – unifică. Unifică, desigur, prin nivelare şi prin raportare la măsura procustiană a punctului de vedere unic. (link aici către articolul în limba franceză de pe RFI)

Ceea ce nu ne spune articolul de pe RFI este că şi sârbii au construit, după 1990, o catedrală naţională –catedrala care este considerată a fi cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, cu o capacitate a interiorului de 10 000 de persoane. Aşadar dublă faţă de Catedrala Neamului de la Bucureşti. Deşi, raportată la România, Serbia e o ţară semnificativ mai mică. Ceea ce nu ne spune articolul de pe RFI este că şi ucrainenii, şi georgienii au construit, tot după 1990, catedrale mari şi foarte scumpe. Iar bulgarii au o Catedrală Patriarhală în Sofia de proporţii comparabile cu cele ale Catedralei Neamului încă de acum o sută de ani (a doua catedrală ca dimensiuni din Balcani, după Sfântul Sava din Belgrad). Polonezii şi nemţii au construit şi ei, după 1990, două biserici monumentale, care nici măcar nu sunt naţionale: în satul Lichen (una dintre cele mai mari biserici din lume) şi la Dresda (reconstrucţia Frauenkirche a costat aproape 200 de milioane de dolari şi a fost văzută drept un simbol al împăcării şi înţelegerii între combatanţii din al doilea război mondial).

Ceea ce nu ne spune, iarăşi, articolul de pe RFI este că, la noi, construcţia acestei Catedrale este în proiect şi amânată din diverse motive încă de la 1878: niciodată „nu a fost momentul”; mereu au fost „alte priorităţi” (cum zice RFI că ar fi şi acum; o istorie a proiectului Catedralei aici). Ceea ce nu ne mai spune este că infamul complex al Catedralei va include şi un spital – unul modern, cu dotări de ultimă oră, care va avea şi o secţie de primire urgenţe. Ceea ce nu ne mai spune este că însuşi Regele Ferdinand I, întregitorul României Mari, a cerut construcţia acestei Catedrale, pe 10 mai 1920. Ceea ce nu ne mai spune este că această catedrală are o multiplă valoare simbolică: ea este, printre altele, un memorial pentru toţi eroii români din toate timpurile. Ceea ce nu ne mai spune este că această catedrală este singurul proiect de anvergură naţională care se termină la termen, într-un moment simbolic – în anul Marii Uniri; şi în condiţiile în care România ultimelor 29 de ani a fost măcinată de scandalurile unor proiecte de anvergură naţională nefinalizate şi „clasate”, cum este cel al Autostrăzii Transilvania şi al „dosarului Bechtel”, unde Statul Român a plătit peste 1.4 miliarde de euro pentru 52 de kilometri de autostradă nefinalizată până azi.

Şi dacă tot vorbim despre bani, Statul Român acordă bani pentru tot felul de cheltuieli publice cu care nu toţi sunt de acord, unele flagrant inutile. De exemplu, Pro TV cere guvernului un ajutor de 1 milion de euro pentru serialul „Las Fierbinţi”, şi 800.000 de euro pentru „Sharks – Rekinii” – după ce trustul ProTV a fost iertat, şi în trecut, de datorii la stat. Iar guvernul acordă un sprijin de 50 de milioane de euro anual pentru industria cinematografică – printre beneficiari numărându-se mari companii de cinema şi mari trusturi TV.

Acelaşi RFI a numit toate grupurile religioase din România „grupuri de ură”, în primăvara acestui an. Aşa că poate ar trebui să fim mulţumiţi că nu au venit cu un titlu gen „Catedrala urii”

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite