Societate

articolul anterior articolul urmator

Câteva consideraţii despre asimilarea cuvintelor de origine străină

12
2 Feb 2021 11:59:40
Justina Irimia

Numeroase neologisme de origine franceză au urmat, în limba română, calea asimilării fonetice în varii domenii, precum cel culinar – piure, sos, ecler, brioşă, vinegretă, pateu –, cel vestimentar – furou, combinezon, pardesiu, taior, satin, lenjerie –, cel cosmetic – fard, machiaj, ruj –, cel militar – jandarm, proiectil, cuirasat, tranşee, trupă etc.

Notabil este că înainte de a deveni neologisme, multe au fost xenisme, definite, potrivit Marelui dicţionar de neologisme (2008), drept străinisme – cuvinte străine împrumutate într-o limbă, fără adaptarea la propriul sistem.

Acest proces a avut loc arbitrar în cazul englezei, în funcţie de fundalul socio-istoric al epocii. Astfel, pe parcursul secolului trecut, numeroase cuvinte au fost preluate şi adaptate ca neologisme, rezultând termeni precum: cocteil, sandviş, biftec (intrat via franceză), miting, spicher, barman, bovindou, pulover, fotbal, volei, tenis, rugbi, crichet, meci, derbi. În contrast cu această situaţie, expunerea tot mai generoasă la dinamica limbii engleze, precum şi entuziasmul ce însoţeşte studiul său, începând din anii ’90 au făcut ca termenii asimilaţi recent să îşi păstreze statutul de xenisme. Cu alte cuvinte, ei nu s-au transformat în neologisme. În plus, sărăcia lexicală a unor vorbitori le-a consolidat succesul. Sunt deja banale cuvintele: job, stress, feeling, cool, funny, board, card, outlet, deadline, feedback, lobby, voucher, snack, skinny, second hand, fashion, fresh, party, manager, trend, trendy, brunch, top, bowling, fitness, jogging, shopping, casting, catering. În privinţa ultimului termen, merită menţionat că cei mai mulţi români îl pronunţă remarcabil de incorect.

Este greu de identificat un principiu ordonator pentru a explica diferenţa de abordare a cuvintelor provenind din engleză. Deşi ar respecta asimilarea fonetică, astăzi, termeni precum bodigard, dizain, stic, draiv, maus, servăr, imeil, şău, şăurum, taciscrin, cips, milcşeic, beicăn şi bărgăr ar produce confuzie sau efecte comice. Departe de severitatea care guvernează practica limbii franceze (v. celebra lege Toubon din 1994), procesul adaptării termenilor străini în română pare neglijent, dacă nu haotic.

Un caz simptomatic este cel al substantivului site. La fel ca şi substantivul stress, el are atât statut de xenism, cât şi statut de neologism, DEX (ed. 2016) consemnând varianta site, precum şi alternativa sait. Şi Doom (ed. 2005) menţionează neologismul sait. Cunosc un singur utilizator al acestei versiuni şi, în ciuda respectării asimilării fonetice, apariţia cuvântului mă surprinde de fiecare dată. Însă, rezonabil şi inteligibil, acest neologism rămâne departe de efectul ridicol pe care îl produce – sau ar trebui să îl producă – în limba franceză recursul la substantivul souris pentru a desemna dispozitivul numit mouse.

Alături de fenomenul tot mai agresiv al calcurilor din engleză, pe care l-am analizat pe scurt într-un articol anterior, evoluţia xenismelor este greu de anticipat. Simplul uz al termenilor, determinat de presiunea modelor, de existenţa unui lexic fragil al vorbitorilor şi de expunerea prelungită la engleză – cu precădere la cea folosită în mediul de afaceri, ca manifestare a unui nou limbaj de lemn –, îi va decide soarta.

 

Notă bibliografică: http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/V2596/pdf

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

12 Comentarii

Tudor Miclovan
2.02.2021, 12:19:25

In sens principal consideratie e: respect. Considerente se apropie mai mult de mesajul propus. E bine cand dati lectii la altii sa vi le faceti intai pe ale voastre.

-12 (14 voturi)
UnuldinVancouverCanada
2.02.2021, 12:21:34

Ce faceti ba atata caz cu asimilarea cuvintelor?.... eu sunt mereu pe feisbuc si dau laicuri de pe divaisuri ca sa am rici.... https://www.youtube.com/watch?v=V4Ldd9MEVtQ

+5 (9 voturi)
LaShaniqua Zevescu
3.02.2021, 08:59:42

Vancouver, rici in sensul de reach sau de rich? Contextul indica reach, dar daca publici, eu stiu, articole pe bani? Daca urnaresti atat reachiul cat si getting rich? Vezi, e confiuzing :)

-3 (9 voturi)
popescu alina
3.02.2021, 07:32:38

Chestiunea asimilării cuvintelor în limba română este și istorică, și spinoasă. Multe aspecte diferențiază major și complică situația actuală, pe fondul comunicării complexe, în viteză și al absenței unor opinii specializate, în condițiile unui tot mai mare dezinteres pentru reguli/ norme ale limbii. Problema este vastă, iar riscul „stricării limbii” prin excese de adoptare este foarte grav. Transferurile firești de statut de la abatere la normă sunt guvernate de haos. Cred că este necesară o acțiune concertată, la nivel național, fără neglijarea surselor acestei babilonii: oameni politici, responsabili media, jurnaliști .

+4 (4 voturi)
LaShaniqua Zevescu
3.02.2021, 09:12:32

Alina, ‘și al absenței unor opinii specializate’ - pai, tocmai asta e problema. Din mediul academic trebuie sa vina actiunea normativa, dar aia par altminteri ocupati. Exemplu autoarei, sait/site e relevant. Si incomplet, fiindca dizregarduieste varianta promovata de uzari - sit. Dar imi pare anfer sa plasezi responsabilitatea pe oameni politici (rielli? din toate categoriile profesionale, la politicieni te-ai gandit?), responsabili media (eg, Gradea?), jurnalisti (aia da, unii), dar chiar in culmea optimismului fiind, norma trebuie sa aiba origini academice. Maitusents :)

-4 (6 voturi)

Vezi toate comentariile (12)

Modifică Setările