Câţi medici români se pricep la măsuri de resuscitare şi prim ajutor?

Deşi doar medicii de urgenţă şi cei specializaţi în anestezie şi terapie intensivă sunt obligaţi să facă în mod regulat cursuri de prim ajutor, specialiştii spun că toţi doctorii ar trebui să fie interesaţi de acestea, pentru ca situaţiile în care pacienţii să sune la 112 deşi sunt în spital să nu se mai repete.

Acuzaţiile grave aduse de familia copilului de un an şi 10 luni care a murit la o clinică privată din Capitală după ce a fost operat de hernie inghinală au scos la lumină faptul că uneori, puşi în situaţii-limită, asistentele şi medicii care ar trebui să facă manevre de resuscitare nu o fac în timp util sau o fac într-un mod haotic. Cel puţin aşa a descris mama băieţelului intervenţia de urgenţă a cadrelor medicale din spitalul privat atunci când lui Ştefan i s-a făcut rău.  

„Nu ştiau să folosească oxigenul, nu-şi găseau echipamentele, nu-şi găseau aparatele, doctoriţelor de gardă le tremurau mâinile. Habar nu aveau ce să facă, în loc să înceapă manevrele de resuscitare, a durat minute în şir şi atunci noi am sunat la SMURD. Am intrat în panică”, a povestit Andreea Duţă, mama copilului. 

Au mai existat cazuri în care pacienţii, aflaţi în spital, au apelat serviciul 112 pentru a chema salvarea. De pildă, o femeie din Timişoara, care era la Unitatea de Primiri Urgenţe, acuzând dureri în piept, nu a fost preluată de doctori, fiind considerată o urgenţă minoră. A decis să apeleze la 112 din curtea unităţii sanitare, fiind consultată, ulterior, de medicii de pe Salvare. 

Nu sunt obligaţi de lege să facă cursuri de suport avansat al vieţii

Problema, arată specialiştii din sistem, este că medicii nu sunt obligaţi de lege să facă cursuri de suport vital avansat şi să obţină recertificări, excepţie făcând doctorii specializaţi în medicină de urgenţă şi cei care sunt specializaţi în anestezie şi terapie intensivă. Totuşi, medicii află noţiunile legate de manevrele de resuscitare încă din momentul în care sunt la facultate. 

„În funcţie de specialitatea fiecărui medic, în curricula de specialitate de rezidenţiat, există un modul de acordare de prim ajutor, adică de a-şi rezolva urgenţele care ar putea surveni în preajma sa în timpul serviciului şi nu numai. Oricare medic trebuie să ştie să prindă o venă, să ştie să degaje căile respiratorii superioare, să ştie să facă un masaj cardiac extern. Însă niciodată nu e de ajuns ca un singur medic să ştie astfel de proceduri şi să aibă experienţă. Ar trebui ca toată lumea să fie la zi şi foarte ageră în toate situaţiile acestea”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Gheorghe Borcean, şeful Colegiului Medicilor din România. Potrivit acestuia, doar dacă medicii îşi doresc, ei se pot înscrie la cursuri de suport avansat al vieţii, respectiv de prim ajutor. 

„Faptul că ai cursul nu te scuteşte de răspunderea de a veghea la bolnavul de acolo ca el să nu ajungă în situaţia ca tu ca medic să aplici ceea ce ai invăţat la un astfel de curs”, a completat doctorul Borcean. 

Certificarea contează la acreditarea spitalului 

La rândul lor, oficiali ai Unităţii de Standarde pentru Serviciile de Sănătate, au explicat pentru „Adevărul” că deşi legislaţia nu-i obligă pe medici să aibă astfel de cursuri efectuate, la acreditarea spitalelor se pune accent pe modul în care se intervine la o urgenţă intraspitalicească.

„Faptul ca un spital «pica» la testarea urgentei intraspitalicesti - simularea unei urgenţe pe secţie/în spital/ambulatoriu integrat - atârnă destul de greu în evaluarea standardului dar nu înseamnă că spitalul nu este acreditat. Validarea se dă dacă timpul de răspuns este sub trei minute. Am putea stabili o regulă pe viitor ca, dacă nu trec de acest test, respectiv au peste 3 minute de răspuns la «alarmă») atunci evaluarea să fie întreruptă şi reluată ulterior, peste 6 luni”, notează oficialii. Pentru toţi medicii, asistenţii medicali, infirmiere, personal auxiliar medical, personal nemedical, care desfăşoară activitate în spital, cursurile de suport avansat al vieţii ar trebui să se facă o dată la doi ani. 

„Acest lucru nu se întâmplă. Nici medicii din spitalele mari nu fac cursurile astea”, afirmă specialiştii. „Repetarea cursurilor este necesară pentru că e vorba de manevre, de gesturi. Trebuie repetate pentru ca medicul să nu îşi piardă îndemânarea. Despre suportul vital învaţă toţi, ar fi de preferat ca medicii să aibă asemenea cursuri, chiar dacă ele nu sunt obligatorii pentru toate specialităţile”, a conchis medicul Cristian Grasu, preşedintele Societăţii de Salvare Bucureşti.

Copil mort în urma unui şoc hemoragic

Primele rezultate ale necropsiei copilului de un an şi zece luni mort în urma unei operaţii de hernie inghinală efectuată într-un spital al reţelei Sanador din Capitală arată că micuţul a decedat în urma unui şoc hemoragic. Informaţia a fost confirmată pentru „Adevărul” de mama băieţelului, Andreea Duţă, care a anunţat că merge pe calea legală şi va da în judecată chirurgul. 

„Şoc hemoragic, hemoragie retroperitoneală, testicul necoborât operat. Cum să trimită DSP-ul să vadă dacă e curat? Au greşit operaţia, am primit în această dimineaţă rezultatele. Vom merge pe calea legală, îi dăm în judecată. Am făcut cu avocata plângere la Ministerul Sănătăţii, vom merge şi în instanţă. Oamenii ăştia omoară copii, vom merge până în pânzele albe”, a declarat Andreea Duţă. Cazul a ajuns deja în atenţia Colegiului Medicilor Bucureşti, care s-a autosesizat.