Astăzi, din păcate, suntem la un sfârşit de drum care nu s-a concretizat cum am fi dorit cu toţii, adică cu salvarea unei vieţi. (...) E un moment trist, pe care nu ni l-am fi dorit aşa”, a declarat miercuri, într-o  conferinţă de presă, medicul Anca Colita de la Institutul Fundeni. 

La rândul său, profesorul Vladislav Braşoveanu, care a condus echipa care a realizat transplantul hepatic, a afirmat că fetiţa avea insuficienţă hepatică acută la sosirea la spital, necesitând transplant de urgenţă, pe 30 aprilie. 

„Iniţial, după ce a fost transferată de la Grigore Alexandrescu, indicaţia de insuficienţă hepatică acută, pusă de medicii ATI de la spitalul Grigore Alexandrescu, a fost confirmată de doamna profesor Tomescu şi s-a efectuat în urgenţă un transplant hepatic. În acele ore am încercat să investigăm mama, dar fiind suspiciunea de boală Wilson – deci pacienta venind de la Grigore Alexandrescu cu suspiciunea de boală Wilson – aveam ceva rezerve faţă de investigarea mamei. Din fericire a apărut un donator cadaveric tânăr, de 17 ani, şi am decis să folosim lobul stâng al acelui ficat. (...) Vreau să precizez că această fetiţă, principala cauză pentru care a avut indicaţie de transplant – insuficienţa hepatică acută, dar ea avea multiple probleme neurologice, hematologice, denutrită – vă daţi seama, acel copil la cinci ani avea 15 kilograme”, a declarat profesorul Braşoveanu. 

Acesta a menţionat că fetiţa avea nevoie de 150-200 de grame de ficat, iar medicii au avut la dispoziţie un fragment  300 de grame de ficat „de calitate foarte bună”. Medicul a precizat că, din punctul de vedere al chirurgului, intervenţia privind transplantul a decurs „în condiţii bune”, însă în terapie intensivă au fost probleme, având în vedere starea generală a fetiţei. 

El a explicat că, la un moment dat fetiţa a fost detubată, dar a trebuie reintubată la zece zile de la transplant, iar ulterior s-a instalat o insuficienţă multiplă de organ, fapt care a necesitat o nouă intervenţie chirurgicală. 

„Surpriza mare a fost că la această reintervenţie am constatat că suturile care le-am făcut la nivelul intestinului subţire, suturile pe care le-am făcut la nivelul ficatului erau, practic, desfăcute, dezunite, ceea ce înseamnă că această fetiţă avea un proces de cicatrizare practic absent, din multiple cauze. Practic a fost pentru noi o surpriză pentru că, de fiecare dată am fost întrebat care este evoluţia unui copil după transplant. Evoluţia este bună, pentru că copiii se recuperează foarte repede. Ei, aici s-au întâmplat nişte complicaţii foarte severe”, a adăugat Vladislav Braşoveanu. 

El a arătat că insuficienţa hepatică de care suferea fetiţa nu a fost una „de cauză misterioasă”. 

„Pentru opinia publică e foarte important: nu a fost o insuficienţă hepatică de cauză misterioasă. În momentul hepatectomiei la fetiţă, deci în timpul transplantului, acel ficăţel era un ficăţel cirotic, deci era o boală care exista de câţiva ani la această fetiţă şi care a dus în final la această insuficienţă hepatică acută şi care a necesitat, de fapt, transplantul de urgenţă. Este foarte important de spus acest lucru. În zilele următoare vom afla la examenul histo-patologic care a fost cauza acestei ciroze, pentru că, comparativ cu adulţii cauzele de insuficienţă hepatică la copii sunt altele, cumva: e atrezia de căi biliare, e boala Wilson, sau alte afecţiuni specifice pediatriei”, a precizat chirurgul. 

Reprezentanţii spitalului au menţionat că în cazul fetiţei s-au făcut „nenumărate analize” , atât pentru detectarea unor virusuri hepatice cât şi respiratorii şi „nimic din virusurile hepatitice nu a ieşit pozitiv”.

De asemenea, există teste care infirmă boala Wilson în cazul copilei. 

 Medicul Dana Tomescu, şeful echipei care a îngrijit copila în terapie intensivă, a afirmat că situaţia acesteia a fost „o provocare” şi nu a fost un lucru pe care medicii îl fac frecvent, dar că aceştia au „sperat”. Ea a subliniat că a fost vorba despre o muncă „într-o echipă enormă şi cu dedicare”, cu consulturi interdisciplinare 

„Pacienta a avut o evoluţie dificilă şi intraoperator  (...) O evoluţie în reanimare care a fost lent favorabilă dar tot cu proceduri de plasmafereză terapeutică, cu proceduri de hemodiafiltrare continuă, copilul a necesitat foarte multe consulturi interdisciplinare pentru că, pe lângă analizele iniţiale care erau   modificate, au apărut şi nişte complicaţii hematologice, neurologice”, a declarat medicul.

Profesorul Dana Tomescu a precizat că, atunci când a fost detubată, fetiţa a vorbit „puţin” cu părinţii săi. 

Copila avea un status imunodeprimat, masă musculară scăzută, a menţionat medicul. 

Medicii au precizat că, de-a lungul timpului, echipa de medici ce la Institutul Fundeni a realizat peste 1100 de transplanturi hepatice, iar aceasta are experienţă inclusiv în transplantul pediatric realizând, în ultimii 12 ani, 22 de transplanturi la copii – 10 la copii sub 10 ani, 12 la copii peste 12 ani – „cu rezultate bune”. 

Medicul Radu Zamfir, şef al director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, a anunţat că se fac demersuri pentru a se dezvolta un centru de transplant hepatic la spitalul Grigore Alexandrescu, menţionând că speră ca acesta să fie acreditat în următoarele luni, viitorul centru urmând a beneficia de sprijinul echipelor de medici de la Fundeni.