Ce anunţă prima săptămână dintr-un an electoral ?

2014 este un an electoral: alegeri europarlamentare si alegeri prezidentiale. Partidele incep sa isi construiasca bugetele asa cum ne-am obisnuit, din bani publici, din taxe si din donatiile firmelor clientelare.

Totul a început încă din decembrie 2013, cand au dorit să legalizeze furtul prin modificările Codului Penal. Mai multe categorii de demnitari urmau să fie scutiţi de unele prevederi privind incompatibilităţile şi traficul de interese, plus legea amnistiei şi graţierii, care face scăpaţi toţi corupţii. Aceste „modificări” ale Codului Penal, fac parte probabil dintr-un plan mai elaborat care cuprinde descentralizarea/regionalizarea,baronii locali şi fondurile europene. Parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Primarii vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude. Preşedinţii de CJ vor avea puteri absolute la nivel regional, afacerile de partid devenind legale (patrimoniu cultural, de mediu, sportiv, fiind sub puterea decizională a baronului local), prin lipsa termenului de “conflict de interese”. Banii europeni vor putea fi şmenuiţi conform intereselor de partid, iar achiziţiile publice măsluite pentru a aduce bani la bugetele partidelor dar şi pentru a hrăni firmele clientelare. Cam asta era imaginea pe care o aveam pentru 2014.

Anul a început în forţă. CCR a decis cu unanimitate de voturi: Descentralizarea este neconstituţională. Este un pas mare pentru justiţia din România. Este probabil singurul lucru pozitiv al acestui început de an. Decizia CCR poate fi bomboana de pe coliva USL-ista. În mai multe zone din ţară, organizaţiile judeţene ale PDL-ului colaborează cu PNL-ul, iar acest lucru a forţat-o pe Gabriela Firea (figură carismatică a PSD-ului) să îşi de-a demisia din partid.

În tot acest timp, Ponta se ascundea prin Bucureşti, evitând o întâlnire cu Victoria Nuland Subsecretarul de Stat al SUA, care dorea să discute despre justiţia şi statul de drept din România. Un grup de cetăţeni româno-americani a iniţiat o scrisoare deschisă în care, în contextul vizitei la Bucureşti a subsecretarului de stat Victoria Nuland, îi cer secretarului de stat John Kerry să "pună mai multă presiune" pe oficialii de la Bucureşti pentru a respecta statul de drept şi independenţa Justiţiei. Degeaba, premierul a refuzat o discuţie oficială cu partea americană.

La conferinţa de presă, susţinută de Subsecretarul de Stat al SUA au fost trimise invitaţii nominale către următorii jurnalişti: Mircea Marian (EVZ), Dan Tapalaga (Hotnews), Sabina Fati (RL), Florin Negrutiu (Gandul), Alina Gheorghe (TVR), Catalin Prisacariu (B1). Nu au fost invitaţi Gâdea, Călugăru, Radu Tudor, Dan Constantin, Andronic, Ciutacu, Grecu etc. Americanii au cam înţeles cum stă treaba cu jurnalismul din România, vorba lui Sorin Ioniţă „nu loialitatea în genunchi te face un bun jurnalist, ci căutarea adevărului şi informarea corectă şi echilibrată, chiar dacă uneori greşesc şi aceşti jurnalişti.”

În cadrul conferinţei la întrebarea cât de mare încredere există pentru prim-ministrul Ponta, d-na Nuland a spus ca nu are de gând să intre într-o dezbatere internă, un răspuns destul de clar pentru viitorul relaţiei Washington-Bucureşti. În plus, declaraţiile unora dintre consilierii săi au avut darul să facă din absenţa premierului un alt act de puţoism politic scria Dorin Tudoran.

Dar poate cel mai important eveniment al începutului de an şi care nu a fost redat în media mai pe larg este legat de documentele pe baza cărora vom primii banii europeni. Experţii Comisiei Europene au spus despre documentul scris de români: “”Fără viziune”. ”Dezamăgitor”. ”Nu aţi învăţat nimic”! Asta după ce anul trecut au spus despre acelaşi document ca l-au elaborat cu copy/paste după recomandările Comisiei, fără o analiză tematică. E a treia oară în ultimul an când Bruxellul îi trage de urechi pe cei de la Bucureşti, fără nici un rezultat. Atâta timp cât Bruxellul nu îşi dă acceptul pentru acele documente, proiectele nu au cum să înceapă, riscând din nou să blocăm banii europeni.

Cam asta ar fi sinteza primei săptămâni din 2014. Nu anunţă nimic bun. Doar bătălii politice oarbe, incompetenţă, lipsă de responsabilitate, slab management administrativ. Peste toate acestea domneşte aroganţa lui Ponta care se pare că e încă ameţit de rezultatele alegerilor din Decembrie 2012 şi de propaganda mass-mediei useliste. Însă lucrurile se vor schimba în 2014: probabil USL-ul se va rupe, regionalizarea nu se va realiza, iar fondurile europene vor rămâne o himeră pentru noi. Lucrurile câştigate pentru 2014 vor fi legate (să sperăm) de independenţa justiţiei şi de reînvierea societăţii civile, a protestelor paşnice şi de trezirea celor nemulţumiţi. Poate în acest mod, democraţia românească să devină mai funcţională. Să sperăm!!!