Ce se ascunde în spatele listei bolilor contagioase cu izolare obligatorie

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern care conţine lista a 25 de boli infecto-contagioase pentru care poate fi dispusă izolarea fie la domiciliu, fie în spitale de specialitate.

Deşi se presupune că lista a fost întocmită de specialişti, sunt amestecate laolaltă atât boli, cât şi virusuri. Ca să dăm un singur exemplu, la poziţia 24 este specificată ca ”boală” SARS-CoV-2 şi nu COVID-19, adică practic virusul care o produce, şi nu este singura neglijenţă. 

Proiectul de act normativ vine în urma Legii nr.136 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, aprobată de Parlamentul Romaniei în 18 iulie 2020.

Potrivit proiectului în discuţie, românii care se îmbolnăvesc de poliomielită, rujeolă, gripă cauzată de un virus nou, difterie, tuberculoză pulmonară, COVID-19 şi alte boli infecto-contagioase ar urma să intre în izolare. Cu voie sau fără.

„Izolarea persoanelor se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul iminent de transmitere comunitară a unei boli infecto-contagioase, solicită izolarea într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore”, se arată în nota de fundamentare.

Propunerea de act normativ mai prevede că izolarea la domiciliu sau în alt amplasament declarat se instituie în situaţia în care riscul este redus, dar dacă virusul este foarte periculos şi se transmite repede, bolnavii vor fi izolaţi într-o unitate spitalicească.

„Lista de boli infecto-contagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz a fost propusă de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi cuprinde acele tipuri de boli determinate de agenţi patogeni care determină un impact rapid şi major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave, dar poate determina rapid apariţia de focare de boli transmisibile sau declanşarea de epidemii extinse la nivel naţional sau internaţional şi care necesită identificare rapidă, declarare şi instituire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii în populaţia generală”, se mai arată în document.

Unii oameni nu respectă recomandările medicilor

„Atât în urma epidemiei de COVID-19, cât şi a confruntării între Curtea Constituţională şi autorităţile legiuitoare, guvern, minister – demersuri stimulate până la urmă de Avocatul Poporului –, am făcut un salt nou în interpretarea şi a libertăţilor, şi a situaţiilor epidemiologice. Care până acum nu exista. Până acum, era suficientă recomandarea medicului şi se presupunea că recomandarea medicului va fi respectată. Ai pojar, stai acasă, izolat, nu intri în colectivitate. Şi se presupunea că părinţii vor asculta recomandarea medicului. Odată cu apariţia pandemiei de COVID-19, s-a dovedit că oamenii sunt foarte reticenţi în ceea ce priveşte recomandarea medicului. Este deci o schimbare de paradigmă, dacă nu este prea pretenţios cuvântul, în care s-a dovedit că este nevoie de un suport legal. Şi suportul legal este această hotărâre”, a comentat dr. Sorin Paveliu, expert în sănătate publică, oportunitatea acestui proiect de act normativ.

Autorităţile au vrut, spune şi medicul Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balş”, ca partea legislativă să vină cu un mesaj comun: „Adică, nu numai infecţia cu SARS-CoV-2 este o excepţie, ci toate bolile infecto-contagioase care au un risc mare de transmitere sunt, practic, la fel. Şi au legat aceste date – apropo de cele 48 de ore de izolare – mergând pe ideea că, dacă e valabil pentru COVID-19, să fie valabil pentru toate bolile infecto-contagioase care se transmit cu mare uşurinţă. E o normalizare şi o confirmare în care, totuşi, dacă astfel de boli nu sunt izolate şi evaluate la început, într-adevăr, duc la apariţia unor focare. Şi nu vorbim doar de SARS-CoV-2. Gândiţi-vă la focarele de tuberculoză. E foarte interesant că înainte nu erau discuţii, păreri contra în cazul izolării pacientului cu tuberculoză. Cumva discutăm acum pentru că sunt multe cazuri şi sunt mai mult mediatizate. Dar tuberculoza e de când lumea, şi toată lumea o izolează. Şi pe perioade mult mai lungi de 48 de ore. Un om cu tuberculoză stătea în sanatoriu luni întregi până când avea analizele negative. Şi nu era nicio problemă”, conchide dr. Marinescu.