Ce a dus la explozia numărului de cazuri de rujeolă din acest an. Oficiali: „Cel mai mare focar a pornit de la copilul nevaccinat al unor imigranţi”

Campania antivaccinare din ultimii ani, problemele de ordin administrativ şi refuzul tot mai frecvent al părinţilor de a-şi imuniza copiii au dus la explozia numărului de cazuri de rujeolă din 2016. Potrivit unor oficiali, cel mai mare focar, cel aflat la graniţa dintre Bistriţa Năsăud şi Cluj, a pornit de la copilul nevaccinat al unor imigranţi, care a ajuns în colectivitate.

România a fost lovită de o epidemie de rujeolă, cea mai gravă din ultimii ani, soldată cu trei decese în rândul unor bebeluşi cu vârsta sub un an. Suspiciunea de rujeolă a fost confirmată în cazul ultimului bebeluş joi, de către Institutul Cantacuzino.

Grav însă e faptul că alţi 675 de copii din 23 de judeţe au fost diagnosticaţi cu aceeaşi boală în primele opt luni din an, numărul cazurilor crescând cu 92% faţă de anul 2015. De departe, cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj, oficialii din Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) suspectând că focarul din zona respectivă a pornit de la un copil al unui imigrant, care nu era vaccinat.

Concret, 219 cazuri au fost înregistrate la graniţa dintre cele două judeţe, următoarele în top fiind Mureşul, cu 145 de cazuri, Aradul, cu 113 cazuri şi Timişul, cu 71 de cazuri confirmate în ultimele opt luni. Focarele nu i-au luat însă prin surprindere pe specialiştii în sănătate publică, mai ales că aceştia au atras atenţia încă de la finalul anului trecut că rata vaccinală foarte redusă, de doar 75% la nivelul României, vine cu astfel de riscuri pentru copiii neimunizaţi.

Focarele, concentrate în zone cu imigranţi şi romi

Mai mult, medicii susţin că sincope în aprovizionarea cu vaccin ROR - rujeolă, oreion, rubeolă - nu au existat în ultimii trei ani, motiv pentru care dezastrul epidemiologic, concentrat în special în centrul şi în vestul ţării, e pus pe seama campaniilor antivaccinare. Dar lanţul slăbiciunilor nu se opreşte aici. Legea vaccinării, deşi elaborată de medici, se află încă în sertarul Ministerului Sănătăţii, care nu a lansat-o încă în dezbatere publică.

„În cazul acestei epidemii de rujeolă, ea este rezultatul campaniei antivaccinare, pentru că ser am avut. Marea majoritate a focarelor în care sunt concentrate aceste cazuri sunt din zone în care avem şi diverse culte religioase, dar şi comunităţi întregi de romi care sunt mobili şi care nu sunt vaccinaţi, cum este situaţia cazurilor aflate la graniţa între Bistriţa şi Cluj, unde au fost înregistraţi şi imigranţi. Consecinţele sunt devastatoare, apar decese, complicaţii şi suprainfecţii”, a declarat medicul de familie Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Probleme administrative care au dus la scăderea ratei vaccinale

Rata vaccinală, care ar trebui să fie la pragul de 95% pentru a conferi o siguranţă întregii populaţii, a scăzut treptat în ultimii ani, cea mai mare scădere fiind înregistrată chiar la vaccinul ROR, prevăzut de schema naţională de vaccinare.

„Pe lângă acea campanie antivaccin, ale cărei efecte se văd, avem şi probleme administrative. Schema naţională de imunizare se schimbă, nu există un comitet de experţi care să vină cu nişte exemple, nu există campanii de informare făcute de stat, nu există educaţie în şcoli, nu există continuitate în aprovizionarea cu vaccinuri şi nici un stoc tampon, din care să poată fi luat vaccin dacă lipseşte de pe stoc. Toate aceste lucruri sunt prevăzute în proiectul legii vaccinării, despre care nu se mai ştie nimic. România nu are probleme cu vaccinarea în zonele rurale, cei care refuză vaccinarea sunt părinţii din mediul urban, educaţi, care au acces la internet”, a completat medicul Sandra Alexiu.

„Suntem îngrijoraţi de situaţia care a dus la declararea epidemiei de rujeolă în România, de către Ministerul Sănătăţii. Creşterea de aproape o sută de ori a numărului de cazuri de rujeolă în 2016, faţă de 2015, adică de la 7 cazuri în tot anul 2015, la 675 de cazuri confirmate în 23 de judeţe şi trei decese, în primele opt luni din 2016, este un motiv de mare îngrijorare pentru noi, Colegiul Medicilor din România”, a  declarat şi doctorul  Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Ministerul Sănătăţii: „Copiii au murit inutil şi fără sens”

De altfel, Ministerul Sănătăţii, instituţia care a tras semnalul de alarmă, prezentând cifrele care i-au pus pe jar pe specialişti, a condamnat dur campaniile antivaccinare făcute în spaţiul online şi opiniile promovate de diverşi nespecialişti pe la televiziuni şi ziare. „Aceşti copii au murit inutil şi fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toţi copiii sub 1 an sunt protejaţi de aşa-numitul efect de protecţie de grup. Mai simplu, cei trei copii decedaţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi”, au transmis oficialii, conform cărora în anul 2015 au fost confirmate doar şapte cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces.

Pe grupe de vârstă, cei mai mulţi dintre copiii cuprinşi în statistica Ministerului Sănătăţii au între 1 şi 4, care sunt la grădiniţă. „Micuţii care au s-au stins au decedat în urma unor complicaţii ale bolii. Noi am mai avut epidemie de rujeolă în anul 2011, apoi a fost o perioadă de linişte. Încă de anul trecut am anunţat că anul acesta vor fi focare de rujeolă, chiar în judeţele care suferă acum cel mai tare. Problema e că vaccinaţi la fel de puţin sunt peste tot, nu doar în judeţele în care avem cele mai multe cazuri. Intenţia noastră este să îi facem pe părinţi să îşi vaccineze copiii şi să înţeleagă riscurile la care sunt supuşi cei mici dacă nu sunt imunizaţi”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Adriana Pistol, şefa Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

380.000 de doze de vaccine ROR, disponibile

În opinia medicilor, părinţii iresponsabili ar trebui traşi la răspundere. „Legea nu obligă pe nimeni să îşi vaccineze copiii. Însă, ar trebui să existe nişte consecinţe - fie copilul să nu intre în colectivitate, fie părintele să plătească din propriul buzunar tratamentul copilului, dacă acesta a făcut o boală ce putea fi prevenită prin vaccinare. Sancţiuni ar trebui să existe inclusiv dacă îşi imunizează incomplet copiii”, a adăugat şi medicul de familie Gabriel Munteanu, arătând că are la dispoziţie vaccin ROR pentru a-l administra micuţilor.

La nivelul Ministerului Sănătăţii sunt disponibile nu mai puţin de 380.000 de doze de vaccin, suficiente pentru toţi copiii care trebuie vaccinaţi. În zonele afectate, INSP a recomandat vaccinarea copiilor la vârsta de şapte luni, cu refacerea vaccinului la vârsta de un an.

Olivia Steer, declaraţii controversate la Antena 3

Olivia Steer (41 de ani), cea mai cunoscută activistă antivaccin, a fost miercuri invitata lui Mihai Gâdea la „Sinteza Zilei“ de la Antena 3, în ziua în care Ministerul Sănătăţii a anunţat că România se confruntă cu o epidemie de rujeolă şi că trei bebeluşi au murit din această cauză. Pe tot parcursul emisiunii, Steer a vorbit despre convingerile sale legate de riscurile vaccinării, bazându-se pe argumente invalidate ştiinţific şi fără a fi contrazisă de Gâdea.

În platoul emisiunii nu a fost prezent niciun medic care să contrabalanseze argumentele acesteia. Jurnalista a făcut şi o acuzaţie gravă, susţinând că în cazul Brădet un document oficial ar fi fost şters de pe site-ul Ministerului Sănătăţii, deşi se anunţa că vaccinurile erau vinovate pentru moartea micuţilor din Argeş. „Copiii aceia au murit din cauza vaccinurilor aduse din Kazahstan şi nu a brânzei de la Brădet. Erau vaccinuri însemnate cu un cod special, care arătau că ele sunt mai mult experimentale şi acele vaccinuri au fost administrate copiilor“, a declarat Olivia Steer în cadrul emisiunii.

Ce este rujeola

Confundabilă la prima vedere cu rubeola, rujeola este mult mai gravă decât sora ei mai mică. Cunoscută sub denumirea de „pojar”, are simptome precum febră de 40,5 grade Celsius, însoţită de erupţie ca para focului, având origine virală. Copilul trebuie ţinut acasă între 7-10 zile, potrivit medicilor.