Ce lipseşte din educaţia copiilor români încât sunt ultimii în clasamentul calităţii dentare între statele Uniunii Europene

Lipsa banilor, lipsa educaţiei şi dezinteresul autorităţilor pentru un program naţional de profilaxie în zona sănătăţii orale sunt doar câteva dintre motivele pentru care copiii români ajung la viaţa adultă fără o mare parte din dantură.

Copiii români au cea mai proastă dantură din întreaga Uniune Europeană. Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici furnizate de Eurostat, care arată că părinţii din România nu obişnuiesc să îşi ducă micuţii la consultaţii preventive. Consecinţele sunt şi ele dintre cele mai grave, atrag atenţia specialiştii. „Ne trezim cu aceşti copii în etapă adultă fără molari, fără premolari, deci în situaţia de a fi nevoiţi să le îmbrăcăm dantura”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Norina Forna, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România (CMDR). 

Concret, 38% din copiii români au placă dentară microbiană semnificativă. Mai îngrijorător e faptul că 75% din copiii de până în 13 ani au carii pe dinţii temporari, în timp ce patru din 10 copii au carii pe dinţii definitivi şi aproape 90% dintre acestea sunt netratate. 

De ce copilul trebuie dus de mic la dentist

„Sunt rare cazurile în care părinţii aduc copiii în cabinet pentru consultaţii preventive sau pentru ca micuţul să se adapteze. De obicei, când copilul vine cu durere în cabinet, şi manopera pe care o fac este una mai complicată. Există astfel riscul să înceapă să se teamă de medicul dentist. Este însă esenţial ca părinţii să înţeleagă că problemele dentare trebuie tratate de când copiii sunt mici”, a declarat şi medicul dentist Alexandra Săvulescu. Spre exemplu, unii dinţi de lapte trebuie să reziste până ce copilul face 12 ani. 

„Dacă un copil pierde prea devreme un dinte de lapte, nu se mai menţine spaţiul şi atunci dinţii definitivi vor avea o poziţionare incorectă şi inestetică. În general, dacă se tratează dinţii temporari, nu ar mai trebui să fie probleme cu dinţii definitivi. O vizită la stomatolog o dată la şase luni poate ajuta enorm copilul pentru că depistăm din timp un punct de carie şi putem interveni, este esenţial să nu se ajungă la nerv”, a punctat stomatologul bucureştean. 

Cum ajută cabinetele dentare din şcoli

O variantă o reprezintă totuşi reţeaua de medicină dentară şcolară. Dacă înainte, aparatura din cabinete era învechită, în ultima perioadă s-au mai făcut îmbunătăţiri, cel puţin la nivelul Bucureştiului. Doar în Bucureşti sunt 124 de stomatologi şcolari.

„Spre exemplu, cabinetele din unele şcoli au o dotare foarte bună şi chiar medici buni, în timp ce în altele sunt mari probleme legate de echipamentele medicale de acolo. Eu cred că dacă reţeaua şcolară va fi revigorată, mai mult de jumătate din cariile copiilor s-ar putea rezolva”, explică specialiştii.

Profesorul Norina Forna arată că am stat şi mai rău decât atât. „A fost şi mai rău. A existat însă un program naţional de profilaxie al Ministerului Sănătăţii, însemnând fluorizări în şcoli. Când acei copii au ajuns la adolescenţă s-a constatat că efortul nu a fost întâmplător. Însă, din păcate, acel program a fost sistat de Ministerul Sănătăţii şi nu au mai fost alocate fonduri. Explozia de carie este dependentă de mai mulţi factori: lipsă de prevenţie, alimentaţie şi genetică”, a declarat vicepreşedintele CMDR. 

Românii nu au „o cultură a spălatului pe dinţi” 

Nici adulţii nu stau mai bine din perspectiva sănătăţii orale. De pildă, românii de la oraşe folosesc doar două tuburi de pastă de dinţi pe an, în timp ce în mediul rural situaţia este mai gravă. Un tub de pastă de dinţi este schimbat abia după doi ani şi jumătate. Nici periuţa de dinţi nu este schimbată foarte des. Mai exact, românii folosesc, în medie, aceeaşi periuţă de dinţi timp de un an şi jumătate. Spre comparaţie, 65% din europeni îşi schimbă periuţa odată la trei luni, cei mai riguroşi în privinţa sănătăţii orale fiind nemţii şi italienii. 

„Românii nu au încă o cultură a spălatului pe dinţi, iar eforturile în direcţia profilaxiei, deşi există, sunt doar încercări timide. Prioritatea românilor nu este să meargă la dentist, ei preferă să lase pe ultimul plan repararea danturii, drept pentru care s-a ajuns aici. Situaţia s-a mai îmbunătăţit faţă de anii trecuţi, dar suntem departe de ceea ce ar trebui să fie”, a explicat doctorul Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Bucureşti (CMDB).