Ce este modelul „Emma” şi de ce ar trebui analizat cu atenţie înainte ca Funeriu să-l pună în aplicare

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a prezentat săptămâna trecută, în cadrul unei întâlniri cu formatorii de opinie, un certificat de evaluare de la şcoală germană, care ar putea fi un posibil model pentru evaluarea elevilor din România. Documentul este de fapt certificatul şcolar al fiicei lui Funeriu, Emma, elevă în sistemul german de educaţie.

Din certificat aflăm comportamentul social, atitudinea faţă de învăţătură şi muncă şi comportamentul la diverse discipline. Întrebaţi de „Adevărul” despre cât de oportun ar fi adoptarea unui astfel de model, experţii în educaţie au răspuns că mai întâi ar trebui făcută o analiză.

„Ne trebuie o evaluare complexă”

Ştefan Vlaston, preşedintele Edu-cer, arată că evaluarea ar trebui să fie foarte complexă. „Acolo este o altă cultură educaţională, un alt specific educaţional. Noi nu putem să importăm „mutatis mutandis” ce se întâmplă în alte ţări. Nici Uniunea Europeană nu are un mod uniform de a vedea învăţământul preuniversitar. În privinţa evalurării elevilor nu este oportun să preluăm experienţa fiicei domnului ministru din Germania. Mai corect, este poziţia comisiei Miclea care prevede o evaluare predictivă, o evaluare permanentă, o evaluare formativă care trebuie neapărat însoţită de note şi evaluarea sumativă făcută cu ocazia tezelor, a testelor semestrioale şi mai ales a examenelor de sfârşit de ciclu”, a spus Ştefan Vlaston.

În opinia expertului, această evaluare sumativă este bine să fie uniformizată la nivel naţional, pe baza unor itemi stabiliţi de serviciile specializate şi puse pe site-ul Ministerului Educaţiei. „În plus, portofoliul elevului ar trebui să cuprindă aspectele în care elevul excelează. Să fie o caractetrizare a elevului în domeniile în care el este cel mai bun”, a conchis Vlaston.

„Ceea ce se întâmplă acum e formalism”

La rândul lor, părinţii susţin că un model străin nu ar fi tocmai convenabil. „Din nou luăm o parte din alt sistem şi o altă parte din alt sistem. Ne-am fi bucurat ca şi copilul domnului ministru să participe la sistemul de educaţie din România”, a spus Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiei de Părinţi din România.

Contantin Ciosu, secretarul Federaţiei Educaţiei Naţionale arată că şcoala germană este foarte bună, numai că, atunci când e aplicată pe români s-ar putea să nu se potrivească. „Eu nu spun că ar trebui să-l importăm. Ştim că e necesară o asemenea evaluare. Dar ceea ce se întâmplă acum în sistem mi se pare inutil, şi la fel li se pare şi celor mai mulţi din colegii mei cu care am vorbit. Este o pierdere de timp şi formalism”, a spus Constantin Ciosu.

Alşi experţi susţin că sistemul de notare din prezent ar trebui eliminat. „Sistemul german este orientat spre competenţele practice ale elevilor. Dacă vrem aşa bine, dar dacă vrem să evaluăm şi cunoştinţele, atunci trebuie să vedem care ar fi cel mai buin model”, a spus Şerban Iosifescu.

Iată documentele privind evaluarea Emmei

VEZI MAI JOS CE CUPRINDE PORTOFOLIUL ÎN NOUA LEGE A EDUCAŢIEI:

Art.40    (1) Scopul evaluării elevilor este acela de a orienta şi optimiza învăţarea. În sistemul naţional de învăţământ şi educaţie notarea se face, de regulă, de la 10 la 1.
(2) Evaluările naţionale de finalizare a învăţământului obligatoriu şi a liceului se vor face prin sisteme ale căror punctaje sunt similare cu testele internaţionale consacrate.

Art.41    (1) Evaluarea elevilor se centrează  pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop, se va crea o bancă de itemi de evaluare unică, cu funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.

Art.42    Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare vor fi organizate după cum urmează:
(1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii validată ştiinţific, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului.

(2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor până la finalul clasei a IV-a şi pentru redactarea unui raport de evaluare detaliat către părinţi. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de educaţie sunt trecute în Portofoliul de educaţie al elevului;

(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul TIMSS şi PIRLS. Şcolile pot decide, în baza unor metodologii proprii, şi alte modalităţi de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a;

 (4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe trans-curriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe.

(5) Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev, care va fi înmânat părinţilor, pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.

(6) Unităţile de învăţământ au obligaţia ca în clasele VII-IX să remedieze deficienţele constatate, să consilieze şi orienteze elevul către tipul de liceu sau de carieră care îi valorifica cel mai bine potenţialul personal. Rezultatele evaluării, împreună cu planurile individuale de învăţare, se arhivează în Portofoliul educaţional al elevului.

(7) La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe; evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competenţe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei respective şi finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obţinute în ciclul gimnazial. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.