Cei mai mulţi copii care cresc în alte ţări din UE sunt din România

În Uniunea Europeană, în jur de 6,9 milioane de copii trăiesc în altă ţară decât cea a cărei cetăţenie o deţin. România conduce lista ţărilor de origine a persoanelor sub 20 de ani care locuiesc în alte state ale UE.

Un studiu recent al Centrului de cunoştinţe pentru migraţie şi demografie al Comisiei Europene arată câţi copii imigranţi locuiesc în Uniunea Europeană şi din ce ţări provin. Autorii studiului estimează că în jur de 7 la sută dintre copiii care trăiesc în UE au cetăţenia unei alte ţări. Două treimi dintre aceştia s-au mutat într-o ţară UE dintr-un "stat terţ", din afara spaţiului comunitar, o treime sunt cetăţeni ai UE care locuiesc în alt stat membru.   

În perioada 2014-2018, numărul imigranţilor cu vârste sub 20 de ani a crescut (2018 fiind anul cel mai recent din care există cifre concrete cu privire la aceste evoluţii), dar nu atât de mult cum ar fi fost poate de aşteptat în contextul crizei refugiaţilor din 2015. O concluzie surprinzătoare a studiului: migraţia din state UE în alte state ale spaţiului comunitar a crescut de două ori mai mult decât cea din state terţe, în ciuda crizei refugiaţilor.       

Numărul copiilor care trăiesc în alt stat al Uniunii Europene, în funcţie de cetăţenie

Potrivit studiului, aproape 600.000 de copii şi tineri români sub 20 de ani trăiesc în alt stat al Uniunii Europene - numărul cel mai ridicat din întregul spaţiu comunitar (cifrele se referă la anul 2018). Pe locul doi, la o distanţă foarte mare, e Polonia cu aproximativ 240.000, urmată de Bulgaria, Italia, Franţa şi Germania.     

Germania găzduieşte cei mai mulţi migranţi sub 20 de ani din afara UE

Datele cele mai exacte care stau la baza acestui studiu sunt cele legate de cererile de azil. În aceste cazuri, ţările sunt obligate să raporteze vârsta socitanţilor de azil agenţiei UE de statistică Eurostat.

În contextul crizei refugiaţilor, cele mai multe cereri de azil au fost înregistrate în 2016. E foarte probabil ca multe dintre acestea să fi fost înaintate de către persoane care au ajuns în Europa în 2015. În 2016, aproape 400.000 de cereri de azil veneau de la persoane sub 18 ani. Numărul a scăzut la 185.000 în 2018, iar estimările pentru 2019 indică o scădere şi mai pronunţată.

Între 2015 şi 2017, 60 la sută dintre cererile de azil erau înaintate de persoane provenind din trei zone de conflict: Afganistan, Siria şi Irak. 15% din cereri veneau de la oameni din Balcani şi Europa de Est.

Numărul copiilor din afara Uniunii Europene care locuiesc într-un stat membru al UE

În contextul politicii germane a frontierelor deschise din timpul crizei refugiaţilor din 2015, nu-i de mirare că Republica Federală găzduieşte numărul cel mai ridicat de copii şi tineri sub 20 de ani din state terţe. Pentru 2018, autorii studiului estimează că e vorba de 1,1 milioane. Numărul acesta a crescut în Germania mai mult între 2014-2018 decât pe aproape tot continentul, ajungându-se la o creştere de aproape jumătate de milion. Alte ţări în care a crescut considerabil numărul migranţilor sub 20 de ani din afara Uniunii Europene sunt Austria, Suedia şi Malta.

Italia a înregistrat o scădere de aproximativ 60.000 în aceeaşi perioadă, dar se află, cu toate acestea, pe locul doi după Germania pe lista statelor UE în care locuiesc cei mai mulţi copii şi tineri sub 20 de ani care provin din state terţe. Pe locul trei se află Franţa, urmată de Spania, Marea Britanie şi Grecia. România ocupă unul dintre ultimele locuri, cu doar 8.788 de copii şi adolescenţi din state terţe.  

Mark Hallam - Deutsche Welle