Ceilalţi Vinovaţi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În România, dacă vrei să te apuci de vreo afacere trebuie să te asiguri că ai şpăguit pe cine trebuie. O ştim de la primul până la ultimul şi nici nu mai vorbim despre asta, pentru că a intrat în firescul cotidian. Atunci când căutăm vinovaţii pentru tragedia din Club Colectiv, pe lângă responsabilii direcţi – cum sunt patronii localului, ar trebui să ne uităm şi la Sistemul mafiot care a creat şi patronează starea de fapt din ţară.

Asociaţii de la Club Colectiv vor fi traşi la răspundere, sunt convins. Poate se va merge şi niţel mai departe, la Primăria de sector şi la personajul tragicomic Piedone. Nu ştiu, dar o să vedem. Însă adevărul e că tragedia se putea întâmplă cam oriunde. Ştirile despre şcoli sau spitale care funcţionează fără avize s-au banalizat, din abundenţa cu care au fost difuzate, de ani buni.

Aşadar, important pentru succesul unei afaceri este să împarţi prada cu haita de ciocoi instalată în funcţii. Dacă vrei să le şi dai căşti de protecţie muncitorilor şi să consolidezi schelele, e treaba ta. Dar ca să ai autorizaţia să construieşti casa este primordial să fi dat parandărătul. Înainte, ... ca la fete.

Pentru asta, responsabili sunt Ceilalţi Vinovaţi. Indiferent ce nume vreţi să le daţi. Iliescu sau Băsescu, Văcăroiu sau Ponta, Hrebenciuc sau Udrea, Năstase sau Tăriceanu, Oprescu sau Mazăre. România funcţionează după reguli de sorginte mafiotă. Banda de dregători, mai mari sau mai mici, dijmuiesc toţi banii, mulţi sau puţini, pe care-i producem. Iar Sistemul e suficient de flexibil şi diabolic ca să facă faţă oricărei tentative de normalitate. Rarele accidente în care vreun neavenit, care nu a apucat să depună jurământul mafiot, ajunge la vreun capăt al ciolanului, sunt rezolvate cu prioritate, prin atragerea pe nesimţite a rebelului în Cupolă. Ăsta-i Sistemul, asta e România.

Iar Sistemul ăsta funcţionează cu binecuvântarea noastră, a tuturor. Degeabă îţi spui, în sinea ta, că ai fost corect. Că te-ai ferit să intri în mocirlă. Şi noncombatul a fost o formă de binecuvântare. Tacită. Şi sila noastră a favorizat proliferarea Sistemului. Absenteismul la vot sub pretextul că oricum nu contează. Lipsa de reacţie atunci când primarul întâi asfaltează şi apoi sparge drumul ca să tragă canalizarea. Şi exemplele, din nefericire, pot continua.

Însă sentimentul de neputinţă individuală în faţa abuzurilor şi senzaţia că revolta ta e sortită eşecului nu mai sunt justificate. Reţelele sociale au spart monopolul pe care mafioţii de stat îl puseseră pe „adevărul oficial”. Iar, fără presiune publică şi implicare consecventă, schimbarea e imposibilă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite