Cine apasă „butonul” abrogării?

Starea de fapt: fiecare zi de manifestaţii paşnice înseamnă o zi câştigată spre intrarea în vigoare a infamiei OUG. Încă de la ora 8 dimineaţa, 5-10 protestatari sunt lăsaţi să stea în mijlocul Pieţei Victoriei, nu pe trotuar, deşi nu există nicio aprobare pentru vreun miting. Pur şi simplu Ministerul de Interne, ca un ospătar, pune masa pentru nişte invitaţi AŞTEPTAŢI CU DRAG!

Speranţa lui Dragnea/PSD este ca populaţia să mai cadă încă o dată în capcana bunei credinţe, visând la anularea actului normativ de către Curtea Constituţională. Acest fapt nu se va petrece! CCR poate să discute excepţiile ridicate după ce OUG intră în vigoare, poate respinge sesizările, şi chiar dacă ele vor fi acceptate pot fi publicate după data fatidică de 9 februarie.

Aceste eventualităţi sunt la îndemână PSD şi nu vor fi oprite decât dacă  cineva apasă pe „butonul” abrogării ordonanţei „nucleare”.

Situaţia a devenit extrem de complicată, aşa cum o caracteriza chiar Preşedintele Iohannis. Intrarea în vigoare a OUG va atrage noi şi noi manifestaţii de protest, care vor viza alte obiective, din ce în ce mai politice. România va părea, din nou, o ţară neguvernabilă. Guvernele occidentale sunt nevoite, din convingere sau măcar pentru a respecta convenţiile morale, să ia poziţii tranşante faţă de România guvernului Dragnea/Grindeanu iar în final se va ajunge la pierderi materiale irevocabile pentru populaţie fie prin afectarea economică fie prin sancţiuni. Contramăsuri precum remanierea lui Iordache vor face ca starea politică să fie mai liniştită.

Şi toate acestea pentru ce? Pentru că efectele noii legislaţii nu îl afectează numai pe Dragnea. În umbra ciorditorilor şi borfaşilor mărunţi se află cei care ani de-a rândul au jefuit banii populaţiei cu zeci şi milioane de euro. Fracţiuni din aceste sume sunt suficiente pentru a unge toate rotiţele corupţiei la vârf. Frăţia celor care încearcă să îngenuncheze azi poporul român nu se bazează însă numai pe bani. Fraţii întru hoţie se au reciproc la mână unii pe alţii şi nimeni nu acceptă să meargă singur la puşcărie pentru un comportament infracţional generalizat, comun. OUG-ul prevede exact resetarea relaţiilor dintre aceşti hoţi. Nu va mai fi posibil nici un denunţ, automat tot ce ştie un premier sau fost premier despre miniştrii săi şi clienţii lor şi reciproca nu va mai avea valoare de şantaj. Furturile vor fi îngropate pentru vecie, iar cei rămaşi în libertate vor putea să se bucure de prada lor în linişte, fără să se mai teamă că peste 5-6 ani mâna lungă a justiţiei îi va ajunge. 

Liderii PSD cunosc datele problemei şi de aceea se afişează încă cu aroganţă şi sfidare. Mai mult, victoria lor va duce inevitabil către îngenuncherea Justiţiei, amputarea forţei Parchetelor de a trage hoţii la răspundere, iar timp de 4 ani România va fi un fel de paradis ireal al celor fără de lege, pentru simplul motiv că nu vom mai avea legi care să reflecte valori sociale.

Şi totuşi cine poate apăsa butonul abrogării?

Dragnea nu o poate face. Am lăsat puterea pe mâna unui om care se vede confruntat imediat cu perspectiva închisorii. Instinctul de conservare este dincolo de interesul general.

Cei care se afla în cercul restrâns al puterii PSD nu o pot face nici ei. Sunt legaţi cu lanţuri de interesele rudelor, afinilor sau partenerilor lor, sau chiar de cele personale. Am putut vedea la televizor mostre de şantaj tip Ghiţă. Imaginaţi-vă cum ar arăta astfel de şantaje faţă în faţă, între diferiţii actori ai acestei piese!

PSD-ul îşi va fi terminat perioada de dominare a politicii interne. Mii şi chiar milioane de votanţi PSD sunt nevoiţi să suporte în mod nejustificat o anatemă. Nu pentru asta au votat. De îndată ce va apărea o alternativă vor uita că au fost vreodată simpatizanţi PSD. Acest scenariu poate fi ocolit dor dacă o nouă conducere, cu un nou lider, suficient de nepătat şi de neşantajabil, se ridică şi spune „Ajunge!”. Primarul Iaşului a încercat să dea un semnal. Reacţia este încă slabă dar lucrurile evoluează rapid. În creaţia populară modernă circula vorba „Nu mănânci decât ceea ce ucizi cu mâna ta!” Există oare altcineva suficient de curajos şi de puternic încât să preia frâiele PSD şi să încerce să dea o nouă faţă acestui partid având în spate majoritatea covârşitoare din Parlament? Mă îndoiesc.

Sorin Grindeanu ar putea să se simtă ameninţat, fiind lipsit de imunitate dar protejat de Dragnea şi acoliţi. Exonerarea pentru consecinţele faptelor comise prin intermediul actelor normative îi este dedicată însă profilul său este într-adevăr de pion, nu de regină. Ar putea fi însă constrâns de strategii PSD să demisioneze luni sau marţi, cimentând efectele ordonanţei dar deschizând calea manevrelor pentru alegeri anticipate. Evident nu vom avea anticipate însă este posibil ca întreaga structură a puterii să se schimbe. Într-un scenariu extrem PSD ar putea accepta şi o cedare temporară a puterii cu preţul liniştii sociale şi al exonerării de promisiunile electorale imposibil de susţinut economic. După 2-3 luni ar introduce o moţiune de urgenţă şi ar reveni la putere într-o nouă paradigmă. 

Presiunea externă, din ce în ce mai puternică şi vădită, este prea lentă pentru a determina reacţii rapide. Una este să tai reclamele televiziunilor care denaturează adevărul, punându-le instantaneu cu botul pe labe, sufocându-se instantaneu din lipsă de bani şi alta e să-ţi plece din ţară un producător precum Renault, din raţiuni politice, sărăcind bugetul de stat cu 5%, bani suficienţi pentru a construi 80 de spitale anual!!!! Dar astfel de ameninţări necesită timp pentru a fi înţelese.

În concluzie, lotrii lui Dragnea, îmbarcaţi pe un Titanic aflat pe o traiectorie de coliziune cu icebergul popular, aşteaptă cu cu sfincterele constricţionate scurgerea timpului.

Această situaţie poate fi dată însă complet dată peste cap doar de câţiva judecători oneşti. Unul trebuie să dea cu celeritate un termen de judecată înainte de 8 februarie, iar altul să emită o ordonanţă preşedinţială la sesizarea înaintată Curţii de apel de către procurorul general Augustin Lazăr. Aici se va da bătălia finală a luptei dintre poporul ieşit în stradă şi Guvern. 

Suspendarea OUG, presiunea guvernelor occidentale, acţiunile preşedintelui Iohannis coroborate cu presiunea populară vor căpăta o altă dinamica iar capitularea va fi imediată!