Colocvialisme (II)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adăugând file în florilegiul frazelor şi al construcţiilor informale ce îmbogăţesc, zilnic, presa, forumurile de internet şi canalele de social media, am luat notă, printre altele, de recurentul pe partea de.

Pe partea de producţie, pe partea de ofertă, pe partea de design, pe partea de comunicare sunt tot atâtea ilustrări ale unei anumite imaturităţi lingvistice. Astfel, un site de marketing îndeamnă: „Defineşte situaţia pe partea de marketing”, iar o publicaţie economică informează: „Pe partea de utilizare, exporturile au contribuit negativ la creşterea economică”.  Pe un site specializat în plasarea forţei de muncă se poate admira construcţia „[....] ne axăm cu preponderenţă pe partea de salarizare şi administrare personal.”

„Nu, vreau să lucrez pe partea de producţie” este traducerea exemplului „No, I want to work on the production side”, oferită de dicţionarul Reverso, confirmând existenţa calcului deja identificat drept cauza fenomenului.

Animată de un entuziasm puber, o activistă cu oarecare notorietate consemnează în Facebook: „mă pregătesc psihologic (şi pe partea de urlat public) pentru mai mult.”

Merită menţionată şi proliferarea verbului a face, utilizat la figurat, în contexte formale, cu precădere în limbajul jurnalistic. Un lider politic anunţă că va face o discuţie cu alţi politicieni, evocându-ne, parcă, imaginea unui obiect din plastilină. O renumită agenţie de ştiri titrează: „Un vâlcean izolat acasă a plecat beat la plimbare cu maşina şi a făcut accident”. Potrivit unei alte agenţii de ştiri, un bărbat „relatează că luni seară a făcut febră mare”, iar „Armata face zboruri către Turcia şi Germania”. Pe site-ul unei facultăţi bucureştene, o absolventă mărturiseşte că „a făcut a doua facultate”. Predicatul din aceste exemple ar putea fi înlocuit cu următoarele opţiuni: a purta o discuţie, a suferi un accident auto, a avea o stare febrilă, a efectua zboruri şi a absolvi o facultate.

Formalul substantiv salariu se vede, uneori, expediat de pe scena jurnalistică. Astfel, site-ul unui post de televiziune informează: „800 de mii de angajaţi din administraţia americană nu şi-au primit lefurile, vineri, din cauza blocajului federal”, iar titlul unui cotidian anunţă, sec: „Lefuri în spitale: 35.000 lei/lună.”

Iată un titlu preluat din alt cotidian: „Miniştrii europeni de Finanţe nu s-au putut pune de acord privind un plan comun de salvare a economiei puse la pământ de Pandemia COVID-19.” Alături de neplăcuta repetare a verbului a pune, expresia a pune la pământ evocă imaginea unui dialog între prieteni, în proximitatea unei halbe de bere, ea negăsindu-şi locul în registrul adecvat unui cotidian. Titlul, însă, ratează calificarea la categoria celor mai plastice exprimări, ideal atins de tot mai recurenta construcţie a se face praf, preluată şi de siteul unui post de televiziune cu pretenţii de presă elitistă – „Două maşini s-au făcut praf după ce s-au izbit frontal”.

Alte mostre de exprimare neîngrijită:

„Un expert ONU cere Phenianului să lase medici şi lucrători să evalueze efectul unei eventuale epidemii a noului coronavirus” (agenţie de ştiri). În registrul formal, titlul ar putea fi: „Un expert ONU cere Phenianului să permită unor medici şi lucrători să evalueze efectul unei eventuale epidemii a noului coronavirus”.

 „Scutea îi cheamă pe toţi procurorii la muncă pentru a analiza situaţia anchetelor care s-ar putea prescrie” (cotidian). Un vajnic la muncă, tovarăşi! palpită în fundal. O variantă digerabilă ar putea fi „Scutea îi îndeamnă pe toţi procurorii să reia lucrul pentru a analiza situaţia anchetelor care s-ar putea prescrie.”

„Probabil [Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală] a transmis acest mesaj pentru că situaţia încasărilor la buget nu este roză de la debutul crizei coronavirusului”. Deşi stilul informal evacuează până şi dorinţa remedierii frazei, îndrăznim să propunem opţiunea „Este posibil [ca Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală] să fi transmis acest mesaj deoarece situaţia încasărilor la buget a fost afectată încă de la debutul crizei produse de coronavirus”.

Iată şi o definiţie neaşteptat de contondentă – „Ulterior, s-a stabilit că bărbatul [...] era bolnav mintal.” (o renumită agenţie de ştiri). Ea ar fi putut fi înlocuită cu formula eufemistică a avea probleme psihice.

Triumful limbajului de bodegă îl atinge aceeaşi agenţie de ştiri prin titlul: „Coronavirus: Preşedintele Portugaliei s-a băgat în carantină.”

O altă marcă a vorbirii informale agravate de timide cunoştinţe gramaticale este incapacitatea de a substantiviza, realitate curentă în presa contemporană. O agenţie de ştiri titrează: „Avem dovada video pentru cum dispar ilegal pădurile României.” Variantă rezonabilă de înlocuire  – „Avem dovada video privind modul în care dispar ilegal pădurile României.”

Altă ilustrare a eludării substantivizării – „Despre cum să faci un blog de succes s-a mai scris până acum” (site de realizare şi de găzduire a proiectelor online). Fraza ar putea fi înlocuită cu formularea „Despre crearea unui blog de succes s-a mai scris până acum.”

Un site de puericultură informează: „Telefonul Copilului vine cu câteva sugestii despre cum să interveniţi în unele situaţii de risc care vi se pot întâmpla.” Pentru a evita formularea greoaie, propunem varianta: „Telefonul Copilului sugerează metode de a interveni în unele situaţii de risc.”

„Cum răspunde Cioloş la întrebarea dacă Alianţa USR PLUS va vota împotriva franţuzoaicei propuse comisar european” (o agenţie de ştiri). O sugestie adecvată ar fi:  „Cum răspunde Cioloş la întrebarea privind un posibil vot al Alianţei USR PLUS  împotriva franţuzoaicei propuse comisar european”.

Un comentariu pe un forum: „[…] avem viziuni diferite asupra cum ar trebui condusă societatea.” Sugestie de amendare: „[…] avem viziuni diferite privind modul/modurile de a conduce societatea.” 

Este antologică exprimarea unui jurnalist furnizor de corespondenţe de la Bruxelles, în consemnarea „[…] analize şi relatări despre 'povestea cum a ieşit fumul alb la Bruxelles'”. Elaborata reflecţie, produs al mariajului dintre pseudojurnalism şi lirism infantil, relevă şi carenţe gramaticale.

Victoria spiritului informal în presa locală este categorică; surprinzătoare rămân doar textele care îndrăznesc, sfidând presiunea colectivă, să urmeze, riguros şi matur, regulile jurnalismului clasic.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite