Constanţa, locul unde totul devine imposibil
0
Sunt oraşe unde imposibilul nu există, unde absolut orice poate deveni realitate. Care se bucură de o reputaţie de invidiat, nu numai în România, ci în toată Europa...Şi în România asemenea oraşe se numără nu doar pe degetele de la o mână. Dar nu Constanţa, Constanţa nu face parte dintre ele.
Aici totul devine imposibil: un tramvai modern, o evoluţie societală, un bun mers al justiţiei. Se ştie despre afacerile derulate de primarul Radu Mazăre, despre excesele sale, despre decăderea cazinoului istoric, despre moartea culturală a acestui oraş care făcea cândva să se vorbească despre el pe mai multe meridiane.
Oraş corupt, da, cangrenat în acelaşi timp de această adevărată molimă ca şi de indiferenţa locuitorilor săi. Identic, România este deja un stat în care nici poliţia şi nici justiţia nu mai au simpatia populaţiei. In sondajele care testează încrederea populaţiei, încrederea merge acum spre atotputernica Direcţie Naţională Anticorupţie. Instituţie care continuă să deschidă noi şi noi dosare, zilnic, să interogheze şi să aresteze zilnic oameni politici din toate partidele posibile. Ritmul este ameţitor, într-atât încât anumite voci spun că ţara va fi în curând blocată, instituţional, căci nimeni nu mai semnează nimic. Frica de DNA este mai puternică decât orice.
Ei bine, şi aici Constanţa iese din ordinar, din normalitate, căci bubele sunt chiar în interiorul ...DNA Constanţa, într-un dosar care priveşte poliţia de frontieră din Sulina. Povestea, aşa cum este ea redată, pe site-ul Flagrant delict, pe reţelele sociale, în Courrier International, de un confrate, Marius Florian.
Vorbim despre localitatea Sulina, aflată la extremitatea graniţei de est a Uniunii Europene. Pentru familiarizarea cititorului francez, Sulina este un oraş-port, de aproximativ 3.600 de locuitori, nu este conectată la reţeaua de drumuri şi, prin urmare, accesul se face numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. A devenit oraş în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, organism internaţional înfiinţat după semnarea Tratatului de pace de la Paris pe 18/30 martie 1856. Aspectul boem al localităţii nu a fost, însă, lipsit de criteriul balcanic al organizării sociale. Vorbim de acuzaţii grave venite tocmai din cadrul Poliţiei de Frontieră, cea care ar trebui să apere graniţele României şi ale Uniunii Europene.
Povestea începe în 2011, când a avut loc un examen de departajare, organizat la nivelul Sectorului Sulina. În 30 iulie 2011, la Sectorul Sulina al Poliţiei de Frontieră s-a desfăşurat un examen tip grilă. Au făcut parte din comisia de examinare şi corectare a lucrărilor: Octavian Jingan (preşedinte), Nicolae Furcă (secretar), Anatole Munteanu (membru), toţi trei comisari şefi, apoi Chirilă Leonte (membru), comisar, şi Valentin Slătaru (observator sindicat) inspector de poliţie. La afişarea rezultatelor, au început neregulile. 37 dintre candidaţi au avut note mari, de la 8 în sus, cei mai mulţi dintre aceştia fiind cunoscuţi ca slab pregătiţi profesional. De la suspiciunea de fraudare a examenului până la sesizare nu a fost decât un pas.
A urmat o expertiză grafologică, cea care a confirmat toate bănuielile: examenul a fost o fraudă de proporţii. Cele 37 de lucrări au fost înlocuite, scrisul nefiind al candidaţilor.
Din acest punct, începe a doua parte a situaţiei, continuarea balcanismului: dosarul demarat la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Tulcea a fost trimis către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Constanţa şi pe care se aşterne praful de patru ani! Temerile celor 14 care se luptă cu sistemul de atâta timp sunt întemeiate, întrucât, potrivit legii, faptele sesizate de aceştia se prescriu în cinci ani. Practic, într-un an, autorii vor scăpa basma curată.
Unul dintre cei 14 care lucrează la Poliţia de Frontieră, dar pe alte posturi decât cele pe care şi le-au dorit în 2011, a decis să rupă tăcerea şi, sub protecţia anonimatului, din motive obiective de înţeles, a detaliat situaţia dosarului de care DNA Constanţa refuză să se ocupe de patru ani.
„Concursul a avut loc în 2011 şi au fost depistate 37 de lucrări înlocuite. Adică, cineva a rupt acele lucrări, le-a dat foc, le-a distrus, ce le-a făcut şi altcineva le-a scris pe toate. Au ieşit numai note de 8 sau 9, să fie siguri că intră, ceea ce s-a confirmat la expertiză. (…) Atunci nu s-a ştiut nimic, dar circula vorba că s-ar fi dat 3.000 lei de fiecare. Dar, asta e presupunere, nu putem să dovedim. Numai de la 8 în sus s-a intrat. Prima dată a făcut o colegă sesizare, la DGA Tulcea, pentru presupunere de fraudă. Dosarul a stat aproape un an de zile pe undeva, până a ajuns în instanţă şi cineva a reuşit să-l studieze. După aceea, am început demersurile în 2012, în vară. După DGA Tulcea, competenţa fiind la DNA Constanţa, s-a trimis dosarul încoace şi aici a îngheţat”, ne-a spus agentul.
Dosar tergiversat la DNA de doi ani
Cei 14 au fost reprezentaţi de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România, iar pentru o solicitare a sindicatului privind stadiul anchetei, DNA a răspuns, într-un document semnat de Sorin Constantinescu, procurorul sef, că “la data de 15 aprilie 2013, a fost finalizat şi depus la dosarul de urmărire penală nr. 137/P/2011 raportul de constatare tehnico-ştiinţific grafoscopic”. Potrivit acestuia, “în urma analizarii întregului material probator , a rezultat că un număr de 37 de lucrări de examen au fost înlocuite, iar scrisul executat în matricola foii de examen nu aparţine candidatului al cărui nume este înscris în această rubrică”.
Cei 14 au înaintat un memoriu ministrului Administraţiei şi Internelor în care au descris abuzul comisiei de examinare, au cerut declanşarea unei anchete interne pentru aflarea adevărului şi nu în ultimul rând repunerea acestora în funcţiile anterioare, însă memorial a fost redirecţionat Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, direct „în gura lupului”. Evident, răspunsul la memoriu nu a venit nici până în ziua de azi. De asemenea, din octombrie 2011, cei 14 au fost puşi „pe liber”, 13 dintre ei reuşind să se întoarcă pe posturi după exact doi ani, unul reuşind să se întoarcă în august 2013.
La Constanţa, dosarul pur şi simplu a îngheţat. Procurorul de caz nu s-a ocupat de dosar şi, după patru ani, s-a rămas la stadiul de unde s-a plecat iniţial. Expertiza grafologică şi începerea urmăririi penale. Şi atât.
„A început urmărirea. S-a făcut expertiza grafologică şi s-a început urmărirea penală. De atunci, a îngheţat. Din 2013, încoace. A fost doamna procuror Oana Blendea, dar am înţeles că a cerut redistribuirea dosarului şi aşteptăm să vedem cine va intra în posesia lui. Ca şi informaţii, am înţeles că sunt trei procurori care vor sau urmează să plece din cadrul DNA Constanţa, în altă parte, la altă structură. Dacă e şi ea printre ei, ar fi un motiv. Dacă nu, nu ştiu… (…) Avem bănuieli că se fac presiuni. Eu cred că implicaţiile sunt mult mai mari decât… Probabil, dacă ar fi luat la întors colegii care, efectiv, au zis că sunt lucrările lor şi, ulterior, s-a dovedit că nu sunt… Clar, este o declaraţie mincinoasă. Conform Codului Penal, sunt documente oficiale că s-au măsluit, ar trebui întrebaţi, strânşi puţin „cu uşa”, din 40 de persoane, s-ar fi „vărsat” ceva. 37 de lucrări au fost înlocuite, rescrise de alte persoane”, ne-a mai spus agentul.
Într-adevăr, procurorul Oana Blendea va părăsi DNA Constanţa. Începând cu data de 1 februarie, Blendea va înceta activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi va reveni la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa. Mutarea a fost aprobată, mutarea fiind aprobată pe 28 ianuarie a.c. de Consiliul Superior al Magistraturii.
Se încarcă comentariile...
