Copiii care au avut COVID pot rămâne cu sechele. Cu ce simptome ajung la spital. Avertismentul medicului Mihai Craiu

FOTO Shutterstock

Medicul pediatru Mihai Craiu, de la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului, a spus că sindromul log COVID îi afectează şi pe copiii, chiar dacă destul de rar. Acesta a precizat că cei mici pot avea după boală disfuncţii cardiace, oboseală acută şi o minte înceţoşată.

Sindromul „long COVID” se identifică mai greu la copii

Mai multe studii desfăşurate în SUA şi în diverse state europene oferă rezultate diferite în ceea ce priveşte simptomele de lungă durată cu care rămân copiii şi adolescenţii după infecţia cu coronavirus.

Prevalenţa simptomelor de „long COVID” variază considerabil de la studiu la studiu, între 4 şi 66% dintre cei chestionaţi au declarat că au aceste simptome la săptămâni bune de la infectare, potrivit Institutului Naţional de Sănătate din SUA.

Cele mai întâlnite simptome sunt durerea de cap, oboseala, lipsa de concentrare, probleme cu somnul, tuse, durere în piept, lipsa mirosului.

Long COVID-ul nu are o definiţie exactă şi se manifestă uşor diferit la copii, iar unele cauze pot proveni şi de la alte afecţiuni, precum anxietatea.

Cu ce simptome ajung copii la spital

Într-o dezbatere organizată marţi, 18 ianuarie, de organizaţia Salvaţi Copiii, au mai participat pe lângă medicul pediatru Mihai Craiu şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi medicii pediatri Alexandru Ulici, de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, Mihai Gafencu, de la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu”, şi Anca Drăgănescu, de la Institutul „Matei Balş”.

Anca Drăgănescu a spus că la camerele de gardă ale spitalelor, copiii bolnavi de COVID-19 ajung de obicei cu dureri de cap, febră, dureri în gât şi tuse. 

Mihai Craiu atrage însă atenţia că în cazul copiilor foarte mici „putem să ne păcălim uşor” şi să nu ne dăm seama că este vorba despre o infecţie cu coronavirus.

La sfârşitul lunii ianuarie, România va începe vaccinarea copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani. Medicii spun că formele grave sunt mai rare la copii, dar nu trebuie neglijate. Astfel, cea mai bună protecţie o reprezintă vaccinarea.

„Evident că pacienţii care au boli cronice a căror evoluţie le poate fi agravată de COVID, pacienţii cu obezitate, boli cardiovasculare sau diabet au indicaţie pentru vaccinare, dar vaccinarea copiilor fără afecţiuni ar aduce un beneficiu în privinţa scăderii numărului de posibile spitalizări, o protecţie indirectă”, spune Anca Drăgănescu, de la Institutul „Matei Balş” .

Cum pot fi protejaţi de COVID copiii care nu se pot vaccina

Medicii au explicat cum pot părinţii unor copiii mai mici de 5 ani care nu pot fi încă vaccinaţi să prevină infectarea cu virusul. Astfel, se recomandă: să se protejeze ei înşişi, să poarte mască de protecţie, să evite spaţiile aglomerate, să se spele pe mâini, să se testeze şi să-l retragă pe copil din comunitate la apariţia primelor semne de boală.

„Noi, adulţii, trebuie să fim mai atenţi şi mai responsabili. Aşa vom putea asigura o viaţă cât de cât spre normalitate până la sfârşitul acestui an”, a spus medicul pediatru Mihai Gafencu.

„Să nu facă atacuri de panică, nu are rost stresul nostru să-l punem în capul copiilor. Suferinţa sufletească este principalul duşman. Să fim liniştiţi, să facem tot ce e omeneşte posibil să ne protejăm. E bine să facem drumeţii, să ne dăm cu bicicleta, să facem mişcare, nu să stăm paralizaţi în faţa ecranelor”, a punctat şi medicul pediatru Mihai Craiu.

De asemenea, el a făcut apel la medicii de familie să nu prescrie antibiotice copiilor care fac forme uşoare de COVID-19.

„La copilul cu forme uşoare de COVID nu trebuie să prescriem antibiotice decât dacă există dovezi clare că există o suprainfecţie bacteriană”, a spus Craiu.