Corupţia şi psihiatria din România sperie UE

* La fraude cu bani europeni, ţara noastră e pe primul loc * Reforma în psihiatrie e retardată

sunt doar câteva din problemele semnalate în raportul realizat de oficialii europeni. Pentru fondurile ISPA, spre exemplu, situaţia este cea mai gravă, România având 22 de cazuri cu probleme, faţă de numai 3 cazuri câte au 11 ţări la un loc. Pe de altă parte, discursul critic al lui Kyprianou se va referi la reforma psihiatrică, ce presupune ca îngrijirea persoanelor cu afecţiuni psihice să nu se mai facă în spitale, ci în centre ambulatorii comunitare. Planurile au rămas doar pe hârtie, înregistrându-se întârzieri de 4 luni. Reforma, considerată criteriu politic de aderare, este necesară pentru a elimina abuzurile din spitalele de psihiatrie şi pentru a încerca reintegrarea pacienţilor în societate. Scopul ei este înlocuirea modelului sovietic de îngrijire cu cel occidental.

Campioni la fraudă
România este campioană la nereguli legate de cheltuirea fondurilor PHARE, SAPARD şi ISPA. Aceasta este concluzia celor două rapoarte date ieri publicităţii de către Comisia Europeană, care situează ţara noastră pe primul loc la numărul de nereguli şi anchete din toate cele 12 ţări monitorizate. Este vorba despre raportul pe 2005 al Comisiei privind lupta împotriva fraudei şi protecţiei intereselor financiare ale UE şi despre raportul OLAF pentru perioada iulie 2004-decembrie 2005. Statisticile primului raport arată că România ocupă locul I în privinţa numărului de nereguli înregistrate în cheltuirea fondurilor comunitare, raportat la valul 10+2, însemnând 10 noi state membre ale UE şi două în curs de aderare: România şi Bulgaria. Pentru fondurile SAPARD, România totalizează aproape acelaşi număr de nereguli cât toate cele 11 ţări la un loc, adică 82, faţă de 85 ale lor, în total. Pentru fondurile ISPA, situaţia este şi mai gravă, pentru că România cumulează 22 de cazuri cu probleme, faţă de numai trei cazuri câte au celelalte 11 ţări la un loc. Aceste nereguli sunt de mai multe tipuri: suspiciuni de fraudă, fonduri deturnate în alte scopuri, documente lipsă, incomplete sau falsificate, încălcarea legilor privind achiziţiile publice, încălcarea condiţiilor contractelor, nerespectarea termenelor, prost management al fondurilor. Doar instanţa judecătorească poate hotărî când o astfel de neregulă, de exemplu o suspiciune de fraudă, se transformă în fraudă în toată regula. Raportul OLAF situează România, cu 13 anchete în 2005, tot pe primul loc, între 15 state, de data aceasta adăugându-se în tablou şi Turcia, Macedonia şi Croaţia. "Cooperarea dintre OLAF şi Serviciul de Coordonare Antifraudă Român, Departamentul Anticorupţie şi Autorităţile Vamale este foarte satisfăcătoare. Mai mult de 100 de cazuri de nereguli sau suspiciuni de fraudă au fost comunicate de către Serviciul de Coordonare Antifraudă, această structură fiind în mod continuu întărită în 2005 şi în 2006. Autorităţile române care lucrează în domeniul antifraudă sunt foarte, foarte active. Alte ţări nu cooperează la fel de bine ca România", a declarat, în exclusivitate pentru Adevărul, Herman Bruener, şeful OLAF.

Reforma psihiatriei, un proiect retardat
Reforma psihiatriei, ce presupune ca îngrijirea "nervoşilor" să nu se mai facă în spitale, ci în centre ambulatorii comunitare, a rămas doar pe hârtie, înregistrându-se întârzieri de 4 luni faţă de plan. În spitale, trebuiau angajaţi şi pregătiţi 110 asistenţi sociali, dar au fost create posturi doar pentru 90. Asistenţii oricum stau degeaba, pentru că nu funcţionează structura centrală care le coordonează activitatea. Reforma este necesară pentru a elimina abuzurile din spitalele de psihiatrie şi pentru a încerca reintegrarea pacienţilor în societate.

"Creierul" sistemului nu funcţionează
"Creierul" întregului sistem trebuia să fie Centrul Naţional de Sănătate Mintală, organizat după model occidental, în subordinea şcolii Naţionale de Sănătate Publică. Până acum, coordonarea reţelei de psihiatrie a fost făcută de câte un spital universitar, după modelul sovietic. Dezavantajul consta în concentrarea fondurilor la spitalul coordonator şi lipsirea de resurse a celorlalte unităţi. Pentru a putea funcţiona noul sistem, Direcţia de Asistenţă Medicală din Ministerul Sănătăţii trebuia să încheie un contract de prestări servicii cu SNSP. Nici până în ziua de astăzi acest lucru nu s-a întâmplat. "Întârzierile vin, în principal, de la Direcţia de Asistenţă Medicală, din MS", ne-a declarat dr. Mugur Ciumăgeanu, cel care a lucrat la elaborarea strategiei de reformă în sănătate. Teoretic, în iunie ar fi trebui să se încheie pregătirea personalului. "Oamenii trebuie pregătiţi conform unei curricule unice, elaborată de Centrul Naţional. Cum acesta nu funcţionează, nu se poate face pregătirea", ne-a mai spus dr. Ciumăgeanu. Nebunia declanşată de lupta politică dusă cu pachetul de legi ale reformei a făcut "victime" în psihiatrie. Reorganizarea INCDS şi transformarea lui în şcoala Naţională de Sănătate a întârziat, până la promulgarea pachetului Nicolăescu, ceea ce a provocat şi întârzierea aplicării planurilor pentru psihiatrie.