Cristian Oancea, secretarul general al Societăţii de Pneumologie: Pacienţii astmatici au avut acces limitat la secţiile noastre

Monitorizarea simptomatologiei trebuie să fie pe termen scurt şi pe termen lung Foto: Arhivă

Dacă în ultimul an medicii s-au axat pe patologia COVID-19, în următoarea perioadă trebuie să se axeze pe patologia non-COVID şi pe pacienţii astmatici care au avut acces limitat secţiile medicale a atras atenţia managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Timişoara, Cristian Oancea, secretar general al Societăţii Române de Pneumologie (SRP), miercuri, de Ziua Mondială a Astmului.

"Aceste sărbători (pascale) le-am petrecut sub semnul speranţei că viaţa noastră revine la normal. Trebuie, în următoarea perioadă, dacă cel puţin un an de zile ne-am axat pe această patologie devastatoare - SARS-CoV-2, COVID-19, trebuie ca în perioada următoare să ne axăm pe patologia non-COVID şi pe pacienţii care din nefericire au avut un acces mai limitat la secţiile noastre” a precizat medicul pneumolog Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, de Ziua Mondială a Astmului, într-o conferinţa de presă online.

Medicul atrage atenţia că în ce priveşte monitorizarea pacienţilor astmatici cei mai sensibili sunt adolescenţii şi vârstnicii.

„Dacă la copii sunt părinţii care intervin în monitorizarea lor şi au grijă ca ei să îşi ia bine tratamentul şi sunt atenţi pe simptome, la adolescenţi această vârstă a rebeliunii şi la vârstnici această vârstă mai sensibilă, ei de obicei sunt mai non-aderenţi şi e o non-aderenţă ba intenţionată, ba neintenţionată”, a menţionat Oancea.

El atrage atenţia că astmul „este o boală cronică” şi că în perioada de monitorizare a statusului clinic al bolii este foarte important să se afle dacă pacientul a trecut printr-un fenomen acut, printr-o criză astmatică sau este stabil, deoarece pacienţii tind să nege simptomele.

„În faţa medicului  pacienţii de obicei  îşi neagă simptomatologia şi aproape 40% dintre pacienţi declară că în general nu spun despre simtome ci despre impactul asupra activităţii zilnice cotidiene. Un pacient care este bine tratat poate şi trebuie şi poate avea o viaţă normală, putând face chiar şi sport de performanţă”, a explicat medicul.

Medicul pneumolog Cristian Oancea afirmă de asemenea că telemedicina şi unele aplicaţii vin în sprijinul pacienţilor în această perioadă.

”Ce ne-a deschis ultimul an ne-a deschis porţile spre telemuncă, spre telemedicină şi trebuie să fructificăm acest lucru şi să întărim un parteneriat între medicul de familie, care este primul contact cu pacientul, medicul specialist şi pacient. Aplicaţiile pe smartphone ... ne poate uşura (munca ca) să monitorizăm pacientul mai uşor şi să avem un contact mai rapid cu el”, a declarat medicul.

El atrage atenţia că monitorizarea simptomatologiei trebuie să fie pe termen scurt şi pe termen lung.

„Orice pacient care pleacă din cabinetul medicului specialist trebuie să aibă un plan de acţiune, să ştie ce face când situaţia se înrăutăţeşte, cum să-şi crească sau să-şi scadă tratamentul. Monitorizarea simptomatologiei trebuie să fie pe termen scurt şi pe termen lung. De asemenea, pacienţilor trebuie să li se descrie simptomele (setea de aer, dispneea, şuierul respirator), pentru că de multe ori ei au aceste simptome, dar nu le recunosc, simptome care sunt date de o exacerbare a acelei patologii. Pacientul trebuie educat să fac regulat vizita la medicul său", a precizat medicul pneumolog Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.

El a menţionat de asemena, în ultimul an, spitalul a realizat programul "Pneumocontrol" şi pe smartphone pentru cei care au astm, BPOC sau au trecut prin COVID şi care pot alege patologia, fiind îndrumaţi spre un plan de acţiune şi a fost pus la dispoziţia pacienţilor şi un program de exerciţii respiratorii. "

„Din nefericire, accesul la explorări funcţionale a fost limitat în ultimul an. Aceşti pacienţi şi-au continuat tratamentul sub supravegherea medicului de familie, dar acum, sperând că pandemia trece, noi deschidem tot mai multe zone albe (în spital - n.r.), pentru ca pacienţii care au stat în umbră până acum să revină la reevaluare. (...) Nu cunoaştem numărul noilor îmbolnăviri de astm în judeţul Timiş, pentru că în acest an a scăzut mult rata de adresabilitate a astmaticilor către noi, a ajuns la un minim istoric, dar cei care sunt în tratament şi cu care am păstrat legătura telefonic sau prin telemedicină au mers bine, în staţionar", a afirmat medicul Cristian Oancea. 

Totodată a atras atenţia că purtarea măştii a avut mai multe efecte benefice, şi că a scăzut numărul contaminărilor cu gripă sezonieră, clasică, dar şi al crizelor de astm la diverse polenuri, inclusiv la ambrozie. Potrivit medicului, astmul este o boală cronică fără şanse de vindecare deplină, dar tratamentele o pot ţine sub control. 

De altfel anul acesta Societatea Română de Pneumologie lansează un proiect ambiţios, www.casapneumologilor.ro, o platformă pentru comunitaatea pacienţilor cu afecţiuni cronice respiratorii din România.