Cu ce ajută prelungirea cu o oră a carantinei de noapte

Imagine: Adevărul

Sunt studii care arată că limitarea mişcării pe timp de noapte contribuie la scăderea ratei de transmitere a virusului. Dar ar fi fost mult mai eficient dacă, de exemplu, ar fi fost limită libertatea de mişcare după ora 18.00, este de părere profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş, care în acelaşi timp recunoaşte că asta ar fi lovit masiv în afaceri.

Autorităţile au decis ca de duminică să restricţioneze şi mai mult circulaţia pe timp de noapte, inspirându-se din măsurile luate de celelalte ţări afectate de pandemie, a explicat ieri premierul Florian Cîţu.

„Este o măsură care a funcţionat, iar dacă vă uitaţi la celelalte ţări, România este cea mai permisivă: sunt ţări dezvoltate unde după ora 6 seara nu se mai poate circula. Vom vedea cum va evolua, eu zic că diferenţa faţă de data trecută când am introdus această măsură o fac dozele de vaccin. În martie vom vaccina un milion de români, în aprilie mergem deja la două milioane de români. Va ajuta foarte mult campania de vaccinare care merge în paralel cu aceste reguli. Este o restricţie minoră – dacă mă întrebaţi pe mine – având în vedere contextul european”, a declarat ieri premierul.

Răzvan Cherecheş: E o măsură de compromis

Profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş este însă de părere că măsura are un impact limitat, dar sesizabil în ceea ce priveşte scăderea numărului de noi infectări, şi că această restricţie este un compromis pe care autorităţile îl fac între nevoia de a ţine sub control pandemia, fără a „îngropa” afacerile.

„Sunt studii care arată că limitatea mişcării pe timp de noapte contribuie la scăderea ratei de transmitere a virusului. Puţin, dar contribuie. Ar fi fost mult mai eficient dacă, de exemplu, ar limita libertatea de mişcare după ora 6 seara, dar asta ar lovi masiv în afaceri, mulţi oameni lucrează până seara, deci ar fi foarte complicat de implementat. Şi atunci, fiecare oră în plus de limitare – diferenţa dintre 23.00 şi 22.00 – va fi mică, dar contribuie corespunzător. Care e grupul care ar circula după ora 10 sau 11 seara? Discutăm despre tineri, în principal. Prin această măsură se limitează petrecerile, consumul de alcool, nerespectarea purtării măştii sau a distanţării pe timpul nopţii”, a explicat Răzvan Cherecheş.

De ce aşteaptă primarii măsuri de la Centru

Profesorul spune că nu ar fi fost nevoie de măsura asta, dacă nu ar fi fost o creştere a ratei de transmitere. „Motivul pentru care a crescut rata de transmitere e din două direcţii: una are de-a face cu noile tulpini care sunt mai contagioase, şi a doua – autorităţile locale nu vânează petrecerile private şi nu dau amenzi pentru nepurtarea măştii de protecţie pe stradă. Poliţia Locală ar trebui să facă asta, care-i în subordinea Primăriei, iar primarul ar avea de suferit un cost politic. Şi atunci primarul preferă să aibă o atitudine uşor relaxată şi să aştepte măsuri luate la nivel naţional”, a mai spus Răzvan Cherecheş. 

Şi doctorul Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, este de părere că această oră în minus scurtează mobilitatea persoanelor. „Oamenii circulă mai puţin. Autorităţile în mod sigur au nişte statistici şi ştiu exact cât este circulaţia în anumite intervale orare. Aceasta este singura motivaţie. Alte ţări au decis să recurgă la restricţii începând cu ora 20.00. Depinde”, a spus prof. dr.Emilian Popovici.

Psihiatru: Autorităţilor din România le lipseşte capacitatea analitică

Însă medicul psihiatru Gabriel Diaconu e de părere că hotărârea nu pare a fi motivată de niciun argument cu privire la efectul, impactul sau urmările a ceea ce înseamnă evoluţia de zi cu zi a cazurilor.

„În ceea ce priveşte măsurile restrictive, mie, ca doctor, treaba mi se pare simplă la nivelul judecăţii. Prin analogie, când ştii că ai de făcut o operaţie, trebuie să faci o incizie şi în funcţie de operaţie există o dimensiune recomandată a inciziei, iar în manualul de chirurgie există recomandări şi în ce direcţie să faci incizia. Dar fără incizie nu există operaţie. Şi cu restricţiile e la fel. Dacă te tot răzgândeşti cât de mare să faci incizia, dă dovadă de o judecată empirică din spatele deciziei, nu neapărat de o judecată analitică. Adică iei decizii cam cum bate vântul”, a declarat medicul psihiatru. 

„Judecarea empirică, pe bază de observaţie, are anumite limite. Ştim că atunci când vine vorba de pandemie, când începi să vezi eşti cu două săptămâni în urma a ceea ce s-a întâmplat de fapt. Or, hotărârile trebuie să fie proactive, nu retroactive. După un an de pandemie (autorităţile – n.r.) ar fi trebuit să spună: am făcut o analiză a restricţiilor şi iată un top 5 al măsurilor (izolare, carantină, cordon sanitar, restricţii de circulaţie nocturnă) despre care s-a dovedit că au efect. Să existe un argument analitic, nu unul empiric”, a mai spus dr. Gabriel Diaconu.

Hotelurile de la munte nu vor mai fi pline

Totodată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă propune limitarea gradului de ocupare a spaţiilor de cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, pentru spaţiile de cazare dispuse în următoarele localităţi/zone în care se practică schiul sau alte sporturi de iarnă.

Este vorba despre unităţile de cazare din 14 judeţe: Azuga, Buşteni şi Sinaia din judeţul Prahova; Băile Tuşnad, Borsec, Băile Homorod, Harghita-Băi din judeţul Harghita; Borşa şi Cavnic din judeţul Maramureş; Poiana Braşov, Predeal şi Bran din judeţul Braşov; Sovata din judeţul Mureş; Vatra Dornei din judeţul Suceava; Voineasa din judeţul Vâlcea; Zona Borlova-Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni din judeţul Caraş-Severin; Arieşeni din judeţul Alba; Durău din judeţul Neamţ; Novaci-Rânca din judeţul Gorj; Păltiniş din judeţul Sibiu; Stâna de Vale din judeţul Bihor; Straja din judeţul Hunedoara.