Cu vaca la psihiatru, în România lui Boc

Joi dimineaţă, o zi ca oricare alta. Românii care nu sunt la muncă, să câştige un bănuţ cinstit, sau la piaţă, să-şi facă ultimele cumpărături de sărbători, privesc plictisiţi la televizor. Rulează episodul final din telenovela "Boc, file de moţiune". Atmosfera e cea obişnuită.

Parlamentarii se foiesc de colo-colo, grăbiţi să-şi dea votul ca să se întoarcă în circumscripţiile de baştină, ziariştii dau şi ei semne de nerăbdare, neştiind dacă le iese măcar de-o ştire, iar domnu' Geoană se străduie, de la microfon, să păstreze ordinea.

La un semn intră-n scenă eroul serialului, premierul Boc, deloc îngrijorat că ar putea rămâne fără guvern. Vine la tribună, îşi aranjează frumos hârtiile, îşi potriveşte ochelarii pe nas şi-ncepe să turuie un discurs despre legea salarizării bugetare sau cam aşa ceva. N-am reţinut bine pentru că, deodată, camera îşi mută obiectivul, de pe vorbitorul de la tribună, spre unul dintre balcoanele sălii.

Atenţie, urmează imagini şocante, îmi vine la rându-mi să vă atenţionez, înainte de-a trece la povestit.

Sus, un bărbat despre care aveam să aflu mai târziu că este angajat al TVR-ului se ridică în picioare pe balustradă. Îi strigă ceva dlui Boc şi, înainte să-nţelegem ce-o fi vrut să zică, se aruncă în gol. Sare cu faţa-n jos, cu mâinile întinse în lateral, de parcă ar vrea să zboare. Un salt "planat", cum ar spune paraşutiştii. Zborul e scurt, pentru că pe Icarul nostru nu-l despart decât opt metri de podea, dar filmul pare să fi îngheţat pentru câteva clipe pe micul ecran.

După un scurt moment de derută, aleşii neamului se reped să-i dea primul ajutor omului prăbuşit într-o baltă de sânge. Între dânşii se înghesuie însuşi dl Boc, agitându-se descumpănit să cheme cineva SMURD-ul. Incidentul se termină fericit, în sensul că victima este dusă la spital şi se află, după cum ne asigură medicii, "în afara oricărui pericol". Evident, asta dacă nu luăm în calcul pericolul actualei guvernări. Căci gestul lui Adrian Sobaru, aşa-l cheamă pe protestatarul zburător, este motivat de faptul că i s-a tăiat indemnizaţia pentru creşterea unui copil bolnav.

Nu ştiu dacă soluţia la reducerile bugetare pe care ni le aplică dl Boc este săritura de la înălţime, întrucât ar însemna ca jumătate din poporul român să-şi facă vânt în gol. Dacă nu din lojile Parlamentului, atunci măcar de pe bloc, aşa cum ne ameninţa odată un confrate, în cazul în care PDL-ul său drag face alianţă cu PSD. Ei, poftim, s-au aliat, şi nu o dată! Iar confratele nostru e bine mersi, papă o leafă grasă la Bruxelles, ba cred că se roagă acum ca PSD să se-ntoarcă în braţele PDL-ului. Dar se prea poate ca dumnealui să fi sărit totuşi de pe bloc, iar noi n-am băgat de seamă, pentru că o fi purtat paraşută şi a scăpat nevătămat.

Revenind la episodul de joi, trebuie să remarcăm că, după ce s-au dezmeticit, reprezentanţii puterii nu dau semne să fi tras oareşce învăţăminte. Sau măcar că-i încearcă regretele. Aş!

Dl Boc perora în continuare despre "solidaritate", „luciditate", "raţionalitate" şi alte cuvinte ce din coadă au să sune. În vreme ce un Atilla de la UDMR afirma, cu un cinism desăvârşit, că actul disperat al cetăţeanului este o dovadă de "schizofrenie heroistică". Pardon? Am crezut că opinia vine de la vreun specialist, aşa că i-am consultat repede CV-ul: maghiarul nostru e de meserie doctor veterinar. Carevasăzică, o fi ştiind el ce spune: câte vaci şi câţi porci nu s-or fi aruncat de pe coteţ din cauza politicii agricole a guvernului?!

Facem haz de necaz, dar adevărul e că aşa ne tratează cei pe care i-am ales. Ca pe dobitoacele din bătătură, care nu pot protesta dacă stăpânul le înjumătăţeşte porţia de grăunţe sau paie. Iar dacă protestează, atunci trebuie duse urgent la psihiatru!