Cum am ajuns o ţară de obezi diabetici

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Obezitatea duce la dureri de oase insuportabile şi reduce speranţa de viaţă. FOTOArhivă

Statul investeşte numai 25 de euro pe an de fiecare locuitor pentru atragerea românilor spre activităţi sportive, iar românii sunt strânşi la buzunar când vine vorba de astfel de cheltuieli. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ne aflăm pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul copiilor obezl.

România se află printre ultimele patru state din Uniunea Europeană în privinţa alocărilor guvernamentale pentru recreaţie şi sport, iar acest lucru se vede şi în procentul mare de copii care suferă de obezitate. Astfel, autorităţile române investesc anual pentru aceste activităţi numai 25 de euro pe cap de locuitor, faţă de o medie europeană de 100 de euro pe cap de locuitor, arată datele Institutului European de Statistică (Eurostat). Pe ultimele locuri, cu cei mai puţini bani alocaţi, sunt Croaţia - 13 euro pe cap de locuitor, Bulgaria - 16 euro, Slovacia - 23 de euro, România, cu 25 de euro pe cap de locuitor, fiind pe locul 4, conform datelor Eurostat.

La polul opus, în trei state membre UE cheltuielile guvernamentale pentru recreaţie şi sport au fost mai mari de 200 de euro pe cap de locuitor: Luxemburg - 492 de euro pe cap de locuitor, Suedia - 256 euro şi Finlanda - 206 euro. Urmează Olanda - 199 euro, Danemarca - 192 euro şi Franţa - 183 euro. Peste media de 100 de euro pe cap de locuitor au alocat bani pentru sport ţări ca Ungaria şi Belgia, iar sub medie sunt ţări precum Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie.

Românii ar vrea să facă mişcare

În acelaşi timp, nici românii nu-şi permit să scoată bani din buzunar pentru astfel de activităţi. Astfel, în anul 2017, românii au cheltuit mai puţin de 6% din veniturile familiei pentru sport şi recreere. Asta în timp ce, la nivelul UE, aceste cheltuieli sunt în medie de 8,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, cu procente mult mai mari figurând ţări ca Danemarca (11,5%), Suedia (11%), Finlanda (10,5%), Slovacia (10,4%), Olanda (10,1%) şi Austria (10%). Totuşi lucrurile par să fie pe un făgaş bun dacă avem în vedere că, în România, ponderea cheltuielilor gospodăriilor pentru cultură şi recreere a crescut în ultimul deceniu, faţă de 4,8% în 2007, în timp ce în majoritatea statelor UE a scăzut, fiind afectată de criza financiară de după 2008.

„Românii cheltuiesc două treimi din cât câştigă pe mâncare şi întreţinerea locuinţei. Şi asta nu pentru că preferă să mănânce icre negre sau fiindcă stau în vile costisitoare, ci pentru simplul motiv că sunt prost plătiţi. Aşadar, de ce s-ar gândi să dea bani pentru un abonament la sala de fitness sau la o piscină pentru ei sau copiii lor când au alte probleme care îi presează cu adevărat”, atrage atenţia sociologul Mircea Kivu. 

Obezitatea apare, potrivit endocrinologilor, de la vârste foarte fragede, din cauza creşterii consumului alimentar şi diminuării majore a efortului fizic, atât din punctul de vedere al activităţilor zilnice, care sunt desfăşurate mai mult în faţa calculatorului sau a televizorului, cât şi în ceea ce priveşte lipsa sportului din rutina zilnică sau, cel puţin, săptămânală. 

Diabetul câstigă tot mai mult teren

Tulburările cauzate de obezitate sunt mai severe în cazul copiilor şi adolescenţilor din cauza faptului că această afecţiune conduce, potrivit medicilor, la apariţia unei patologii care până acum era considerată ca fiind influenţată de vârstă. Sub influenţa creşterii în greutate, aceste boli apar încă din copilărie.  Mai exact, dacă până acum vorbeam despre infarct la 50-60 de ani, la ora actuală, infarctul la 15-20 de ani este destul de frecvent, atrag atenţia specialiştii. De asemenea, pe lângă această tulburare, apar cele metabolice, caracterizate prin sindromul metabolic, diabetul zaharat de tip 1 sau de tip 2. Boala este produsă de o dietă nesănătoasă şi de lipsa exerciţiului fizic, iar efectele ei asupra organismului copilului sunt importante, având capacitatea de a marca o creştere normală. Pot apărea probleme osoase şi de articulaţii, dar şi de hipertensiune craniană benignă sau hipoventilaţie  şi tensiune arterială crescută.

„Adulţii au nevoie, zilnic de 30 de minute de activitate fizică susţinută, dar la copii acest interval creşte la 60 de minute. Cel puţin o plimbare alertă.  Din această cauză trebuie să-i ţinem la joacă, în aer liber, cât mai mult posibil. Apoi trebuie combătut obiceiul de a asocia vizionarea la televizor, de exemplu, cu ronţăirea de floricele. Trebuiesc evitate dulciurile şi copii trebuie obligatoriu să aibă zilnic trei mese şi două gustări. În plus ultima masă trebuie să fie luată cu trei ore înainte de culcare. Toate astea trebuie avute în vedere pentru că procesul de îngrăşare este greu reversibil la copii”, explică Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite