Cum se explică super-apetitul bucureştenilor pentru vaccinarea anti-COVID

Bucureştenii aşteaptă şi câte două-trei săptămâni să le vină rândul la vaccinare

Lista de aşteptare la imunizarea împotriva noului coronavirus a depăşit, în Capitală, numărul de 172.000 de persoane, potrivit cifrelor oficiale, mai mult decât toate judeţele Moldovei şi Dobrogei la un loc.

Bucureştiul este, de altfel, singurul punct roşu pe această hartă. La mare distanţă se află judeţul Cluj, cu o listă de aşteptare de 60.000 de persoane. 

În Timiş, unul dintre focarele de COVID-19 din ultima perioadă, lista include doar puţin peste 14.600 de persoane. În acelaşi timp, în acest judeţ există şi aproape 8.400 de locuri libere la vaccinare cu AstraZeneca. Locuri disponibile la vaccinarea cu acelaşi ser există şi în judeţele Suceava, Iaşi, Neamţ, Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj. 

Percepţia riscului e alta în Capitală

Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, SNMF, explică lungimea listelor, ca şi existenţa dozelor disponibile, în primul rând, prin comportamentul pe care îl au la nivel local anumite categorii de populaţie. „De exemplu, pentru Bucureşti nu este de mirare că e o listă lungă, pentru că populaţia este numeroasă, dar şi mai informată decât în mediul rural. În principiu, numărul de doze alocate se referă la procentul din populaţie care locuieşte în arealul respectiv, astfel încât dozele să fie egal distribuite. Egal nu înseamnă echitabil, atenţie! Bucureştiul are şi o cerere exagerată în acest moment, pentru că percepţia riscului este mult mai mare decât aici, la mine, la Dolj. Într-un fel percepi riscul când te afli într-o localitate urbană, cu densitate populaţională mare, în care ai pe o scară de bloc 2-3-5 cazuri, dintre care unul sever, şi alta când te afli într-o localitate rurală cu 2.000 de locuitori în care ai 1-2 cazuri”, subliniază medicul de familie. 

Totodată, mai spune medicul, dacă ar fi fost pus să estimeze ezitarea la vaccin în urmă cu câteva săptămâni, ea ar fi fost categoric mult mai mică decât în acest moment, având în vedere „bâlbâiala” altor state vizavi de serul AstraZeneca. „Această bâlbâială a influenţat foarte mult opţiunea. Noroc că autorităţile române au luat decizia corectă şi au mers înainte. Pentru că, în acest moment, există o tulburare de percepţie în populaţie. Sunt momente în care o raţă aflată în apropiere poate părea mai mare decât un elefant aflat la depărtare. Aşa s-ar putea explica acele doze disponibile, prin tulburarea de percepţie”, afirmă dr. Dumitra. Pentru că, în momentul în care vorbeşti foarte mult de efectele secundare, se creează în populaţie percepţia că vaccinul are numai efecte secundare. 

Teoriile conspiraţioniste prind mai bine în rural

Înghesuiala sau reticenţa la vaccinare mai ţine şi de atenţia pe care unii o acordă teoriilor conspiraţioniste. „Şi în populaţia cu studii superioare există diverse teorii ale conspiraţiei care înfloresc şi sunt crezute, dar acestea sunt mult mai crezute în zona rurală. Aici e o mare problemă”, consideră vicepreşedintele SNMF. 

Potrivit acestuia, în viitor, se vor mai vaccina un milion de persoane, poate două. „Asta ar însemna cam 30% din populaţie, aşa cum ne spuneau iniţial şi sondajele de opinie. Cam jumătate din ţinta propusă. Şi vom avea, probabil, încă 25-30% cu care vom avea de furcă mult. Va urma o perioadă de luptă corp la corp. Va trebui dusă o campanie în care orice profesionist, că e medic de familie, specialist sau primar, va trebui să stea de vorbă personal cu fiecare, astfel încât să se înscrie la vaccinare şi s-o facă”, estimează medicul de familie.