Cum şi de ce se sinucid românii
0
Creşterea numărului de suiciduri, precum şi mediatizarea cazurilor de suicid în rândul Mădălinei Manole, Ralucăi Draguşin, dar şi a unor elevi care şi-au luat viaţa în ultimele zile de şcoală sau în timpul examenelor, ne fac să ne întrebăm: Care sunt cauzele ce îi determină pe români să-şi pună capăt zilelor?
Potrivit specialiştilor, sinuciderea este comisă de multe ori din disperare, sau are la bază anumite tulburări psihice, care includ depresia, schizofrenia, alcoolism sau abuzul de droguri. De asemenea, şi dificultăţile financiare sau problemele în relaţiile interpersonale pot juca un rol semnificativ în luarea deciziei macabre.
Peste un million de oameni mor anual din cauza sinuciderilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că sinuciderea este cea mai des întâlnită cauză de deces în rândul adolescenţilor şi adulţilor până în 35 de ani. De asemenea, rata sinuciderilor este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor.
La nivel mondial, se estimează că, în fiecare an, au loc între 10 şi 20 de milioane de tentative de suicid, conform Wikipedia.
Sinuciderea şi cultul
În unele religii, sinuciderea este considerată un păcat, iar în unele state, e un delict. Pe de altă parte, în alte culte, sinuciderea este văzută ca o modalitate onorabilă de a scăpa din situaţii umilitoare sau prea dureroase.
Percepţia sinuciderii a fost astfel influenţată de mediul cultural şi de abordarea temelor existenţiale precum religia, onoarea şi sensul vieţii. În cele mai multe religii occidentale şi asiatice, creştinism, islam, iudaism, budism şi hinduism, sinuciderea este condamnată.
Pe de altă parte, în Japonia, în perioada samurailor, seppuku, sinuciderea-ritual era văzut ca o modalitate onorabilă de a plăti pentru greşeli sau eşecuri.
Sinuciderea mai are loc şi ca formă de protest, aşa cum este auto-incendierea.
Suicidul a fost folosit şi în scopuri militare, de la kamikaze din al Doilea Război Mondial, până la teroriştii din prezent.
Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri este atacul terorist de la 11 septembrie din SUA, atunci când două avioane kamikaze au lovit turnurile World Trade Center.
Şi eutanasia sau sinuciderea asistată este o problemă etică relativ controversată, Elveţia fiind singura ţară care permite această practică pentru bolnavii în fază terminală, cu dureri prea mari, sau lipsiţi de posibilitatea de a duce o viaţă la standarde acceptabile.
Sinuciderea asistată a fost legalizată în Elveţia în 1941. Această formă de suicid este efectuată doar "pasiv", prin administrarea de medicamente de către o altă persoană. Este interzis ca cel care vrea să-şi curme viaţa să-şi introducă el, însuşi, în organism substanţele letale.
Cauzele sinuciderilor
Cea mai des întâlnită cauză a sinuciderilor este prezenţa unor tulburări de ordin psihic, între 87% şi 98%. Acestea sunt împărţite în tulburări de dispoziţie (30%), abuz de substanţe (18%), schizofrenie (14%) şi tulburări de personalitate (13%).
Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populaţiei la nivel mondial şi, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor.
La nivel global, depresia afectează aproximativ 121 de milioane de oameni. În Europa se estimează că 50 de milioane de persoane suferă de această boală.
TEST DE AUTOEVALUARE A DEPRESIEI
Abuzul de substante este a doua cauză în cazul sinuciderilor. Mai mult de 50% din sinucideri sunt legate de consumul de alcool sau droguri, mai ales în cazul adolescenţilor unde rata suicidului creşte la 70%.
Sinuciderea poate avea şi cauze sociale, sub formă formă de protest sau de sfidare. Aceste cazuri sunt întâlnite la persoanele care fac greva foamei sau aleg să îşi de-a foc în speranţa că problemele lor se vor rezolva.
Un caz asemănător este cel al românului, Adrian Sobaru, care, în timpul unui discurs al premierului Emil Boc rostit în decembrie 2010, s-a aruncat de la unul din balcoanele Camerei Deputaţilor, în Plenul Parlamentului.
În cădere, bărbatul în vârsta de 42 de ani şi-a rupt un pupitru, și-a fracturat câteva oase, s-a lovit puternic la cap, dar a supraviețuit.
Ţările cu cea mai mare rată de sinucideri
Conform unei statistici întocmite de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare din Europa (OECD), ungurii sunt poporul cu cea mai mare rată a sinuciderilor din Europa.
În ciuda faptului că nivelul de viaţa în Ungaria este unul ridicat, 21 de unguri din 100.000 au preferat să îşi încheie singuri socotelile cu viaţa în anul 2009.
Din acest punct de vedere Ungaria depăşeşte până şi Japonia, unde au fost înregistrate în 2009 doar 19 sinucideri la 100.000 de locuitori.
Următoarea pe listă este Finlanda cu 18 sinucigaşi la 100.000 de locuitori, Franţa cu 14,2, Elveţia cu 14, Polonia cu 13,2 şi Austria cu 12,6 (ultimele două fiind ţări catolice).
Statele cu cea mai scăzută rata a sinuciderilor în Europa sunt: Grecia (2,9), Italia (4,8) şi Marea Britanie (6,1).
România nu se află în topul sinuciderilor
România, din fericire, nu se află în topul oficial al ţărilor cu rata de sinucidere ridicată. Însă, în ultima perioadă şi ţara noastră a înregistrat o creştere a numărului de sinucigaşi, cu o incidenţă naţională de 14,01 sinucideri la 100.000 de locuitori pe an.
Conform Raportului asupra Activităţii Reţelei de Medicină Legală, anul trecut şi-au luat viaţa 3.050 de persoane, cu aproape 100 mai multe decât în 2009 , când au fost înregistrate 2.953 de persoane, şi cu aproape 250 mai multe decât în 2008 (2.802 persoane).
În 2010, cei mai mulţi sinucigaşi au folosit metode ca spânzurarea în 79% din cazuri, intoxicaţia voluntară, 7% din cazuri şi precipitarea (aruncarea de la înălţime), 5% din cazuri.
Metode de sinucidere
Metodele de suicid variază de la o ţară la alta. De exemplu, în SUA, unde armele de foc sunt o banalitate pentru majoritatea oamenilor, principala metodă de suicid este împuşcarea, în timp ce înecul este metoda cea mai rar folosită.
În Hong Kong, sinucigaşii preferă să se arunce de pe clădirile înalte, una dintre metodele cele mai puţin utilizate de americani.
În Germania, mulţi oameni aleg să se arunce în faţa trenului, o metodă de suicid foarte eficientă. Rata de supravieţuire este de numai 10% şi chiar dacă supravieţuiesc, sinucigaşii se pot alege cu membre amputate sau lovituri la cap care îi lasă cu handicap pe viaţă. Mai multe şanse de supravieţuire, 67% conform Wikipedia, au cei care se aruncă în faţa metroului, probabil pentru că acesta circulă cu o viteză mai mică la intrarea în staţie.
În mod suprinzător, există şi oameni care îşi pun capăt zilelor prin accidente de maşină. O maşină care s-a oprit într-un copac, fără urme de frânare şi cu o singură persoană la bord ar putea să nu fie un accident. Totuşi, nu se poate spune cât de frecvente sunt aceste incidente pentru că foarte rar se poate face diferenţa între un accident auto şi o sinucidere.
Sinuciderea Mădălinei Manole
Suicidul cu pesticide nu este o metodă atât de rară pe cât am crede. Conform Wikipedia, 30% din sinucigaşii lumii aleg să se otrăvească cu astfel de substanţe. În China este metoda preferată a femeilor din mediul rural.
Cel mai mediatizat caz este cel a cântăreţei Mădălina Manole care a decis să-şi pună capăt zilelor înghiţind Furadan. Furadan este denumirea comercială a pesticidului Carbofuran, cunoscut ca fiind extrem de toxic atât pentru oameni, cât şi pentru animale.
Supradozele sau combinaţiile de medicamente le atrag în special pe femei, care preferă metode mai puţin violente de a muri. Din fericire, rata de supravieţuire este relativ mare, mai ales că medicamentele cu adevărat periculoase sunt greu de procurat în ţările dezvoltate, vânzarea lor fiind reglementată foarte strict.
Cel mai adesea se folosesc supradozele. Din păcate, cei care nu mor pot să rămână cu sechele permanente, unele medicamente afectând în mod iremediabil anumite organe. În loc de o moarte uşoară, sinucigaşii se aleg cu o viaţă de chin.
Sinuciderile în rândul adolescenţilor au luat amploare
Depresia afectează 6% din adolescenţi. La vârsta respectivă, fetele suferă mai mult de depresie decât băieţii. Această afecţiune trebuie luată în serios pentru că poate fi indicatorul unor tulburări tipice la adolescenţă.
Expuşi la schimbările rapide din societate şi lipsiţi de consiliere, din ce în ce mai mulţi tineri ajung la suicid pe fondul tulburărilor emoţionale. Cazurile de sinucideri în rândul copiilor s-au înmulţit simţitor. Statisticile arată că peste 5% din adolescenţi au avut o tentativă de suicid.
Motivele pentru care adolescenţii recurg la aceste acţiuni disperate sunt relaţiile tensionate cu părinţi, vulnerabilitatea specifică vârstei, eşecul şcolar, dezamăgirile în dragoste, drogurile sau chiar mediatizarea cazurilor de sinucidere.
Astfel a fost şi cazul tinerilor care s-au sinucis după metoda Raluca Drăguşin. Elevă în clasa a XII, ea s-a sinucis aruncându-se în râul Jiu cu un rucsac plin cu pietre prins de gât. În urma mediatizării, scenariu sinuciderii Ralucăi a fost copiat de mai mulţi adolescenţi. Unul dintre aceştia fiind un tânăr de 16 ani din Târgu-Jiu, Mihai Zahariuc, care a fost găsit mort.
Se încarcă comentariile...
